A1 EVN – Literatură: Tipare textuale. Redactare de text narativ. FIȘA de LECTURĂ (clasele V-VII) 📰

Sugestie de lectură. Texte epice

Basme:

• „Zâna Munților”, Petre Ispirescu;
• „Zâna Zorilor”, Ioan Slavici;
• „Făr-Frumos din lacrimă”, Mihai Eminescu.

Sugestie de lectură. Texte epice

Proză scurtă:

• „D-l Goe…”, I.L.Caragiale;
• „Bubico….”, I.L.Caragiale;
• „Două loturi”, I.L.Caragiale.
• „Dumbrava minunată”, Mihail Sadoveanu;
• „Popa Tanda”, Ioan Slavici;
• „Căprioara”, Emil Gârleanu;
• „Florin scrie un roman„ de Mircea Cărtărescu

Texte memorialistice:

• „Jurnalul Annei Frank”

Sugestie de lectură. Texte epice

Romane:

• „Amintiri din copilărie”, Ion Creangă;
• „Inocenții”, Ioana Pârvulescu;
• „Trei zile nemaipomenite”, Ioana Pârvulescu;
• „Cireșarii”, Constantin Chiriță;
• „Toate pânzele sus!”, Radu Tudoran;
• „Matilda”, Roald Dahl;
• „Harry Potter și piatra filosofală”, J.K . Rowling;
• „Cititorul din peșteră”, Rui Zink;
• „Micul Prinț”, Antoine De Saint-Exupery;
• „O vară cu Isidor” de Veronica D. Niculescu;
• „Invizibilii” de Ioana Pârvulescu;
• „Fram, ursul polar” de Cezar Petrescu.

Sugestie de lectură. Texte lirice

• „Lacul”, Mihai Eminescu;
• „O, rămâi…”, Mihai Eminescu;
• „Copii eram noi amândoi”, Mihai Eminescu;
• „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, Mihai Eminescu;
• „Macii”, Magda Isanos;
• „Izvorul nopții”, Lucian Blaga.

Sugestie de lectură. Texte dramatice

• „Take, Ianke și Cadâr”, Victor Ion Popa;
• „O scrisoare pierdută”, I.L.Caragiale;
• „Titanic vals”, Tudor Mușatescu;
• „Steaua fără nume”, Mihail Sebastian;
• „Omul de zăpadă care voia să întâlnescă soarele”, Matei Vișniec.

Tipare textuale de structurare a ideilor

Tipare textuale

Textul

narativ

Textul

explicativ

Textul

descriptiv

Textul

dialogat

Textul argumentativ

TEXTUL NARATIV – Elemente caracteristice

Naratorul (vocea autorului în text)

• cu rol de observator, neimplicat în acțiune (relatează la persoana a III-a);
• cu rol de personaj, implicat în acțiune(relatează la persoana I).

Personajele (participanții la acțiune)

• participanți la întâmplări, cu roluri diferite în acțiune.

Acțiunea (succesiunea de fapte, întâmplări, evenimente)

• succesiunea de fapte, întâmplări, evenimente;
• plasată într-un anumit timp și un anumit spațiu.

Aplicații. Textul narativ

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

„În acea duminică însorită de la începutul lui martie, plimbându-se prin port observară o goeletă olandeză, Marta, pe care căpitanul bolnav, descurajat şi părăsit de echipaj, o vindea cu o mie de lire, adică mult mai puţin decât preţul unei caravane de măgari. (…)

De bună seamă, Pierre Vaillant şi chiar Anton Lupan s-ar fi putut socoti acum cunoscători destul de încercaţi, nu fiindcă erau ingineri cu diplomă, ci fiindcă veri în şir îşi făcuseră la Saint-Malo o ucenicie mai preţioasă decât orice patalama ar fi avut în buzunar. Iar o mie de lire era tocmai suma agonisită de ei, de când tot adunau.

Cei doi prieteni se priviră, fără să-şi spună un cuvânt – şi într-o clipă tot planul li se schimbă în cap: de ce să construiască un vas nou, care le-ar fi cerut cu lucrul lui încă un an, pe lângă că i-ar fi costat de cinci ori cât acesta?

E drept că Anton Lupan, atât de înflăcărat totdeauna, se sperie puţin, dar abia după ce se văzu, împreună cu prietenul său, proprietar de vas; fiindcă târgul se făcuse la iuţeală, cât să sorbi un felegean de cafea.

― Domnule, vorbi Pierre, fără să ia loc pe scaunul oferit de căpitan. Marta preţuieşte mai mult, dar noi avem exact o mie de lire, cât ceri dumneata.

Se aflau toţi trei în cabina căpitanului, după ce examinaseră vasul de la un cap până la celălalt. (…)

Aplicații. Textul narativ

― Mi se pare necinstit să mă folosesc de un moment neprielnic pentru dumneata, spunea mai departe Pierre, cu tremur în glas. O să aşteptăm o săptămână – şi, dacă până atunci nu s-o ivi un cumpărător să ofere un preţ mai potrivit cu preţul adevărat…(…)

Apoi căpitanul îi privi pe amândoi, mirat, căci niciunul n-avea înfăţişare de marinar.

― Şi de ce vreţi s-o cumpăraţi?

― Să călătorim în lume; dorim să ajungem într-un loc care încă nu s-a cercetat.

― N-aveţi niciunul treizeci de ani!

― Ba treizeci şi cinci! răspunse Pierre.

― Eu douăzeci şi opt! adăugă Anton Lupan.

― Tocmai bine! Atunci puteţi să plecaţi. Să fi fost mai tânăr, aş fi mers cu voi, măcar şi cârmaci, dacă n-aţi fi vrut să mă luaţi căpitan.” (Radu Tudoran, „Toate pânzele sus!”)

goeletă = navă cu pânze având două până la șase catarge.

felegean= ceașcă (turcească) de cafea neagră, fără toartă

Aplicații. Textul narativ

Textul 2

În data de 12 octombrie 1492, navigatorul genovez Cristofor Columb a descoperit, întâmplător, America, ajungând în dreptul actualelor insule Bahamas. Deși rezultatul explorărilor sale avea să reprezinte un punct de cotitură pentru întreaga istorie a umanității, Columb a murit convins că a fost primul european care a acostat în estul Asiei. (…)

Călătoria spre bogățiile Orientului a început la 3 august 1492, atunci când din portul Palos din sudul Spaniei, au ridicat ancora trei corăbii: caravelele Pinta și Nina, alături de velierul Santa Maria. Călătoria avea să fie una epuizantă pentru echipajele celor trei ambarcațiuni, marinarii nu de puține ori dorindu-și întoarcerea.

Însă la orele două în dimineața zilei de 12 octombrie, Juan Rodriguez Bermejo, matelot pe Pinta, a fost primul care a observat o „ridicătură albă de nisip”, după cum notează Francisco Padron în lucrarea sa „Istoria descoperirii și cuceririi Americii”. (…) Fâșia de uscat la care au ajuns aparținea unei insule din grupul Bahamas — astăzi insula Watling. Columb a revendicat insula în numele regilor catolici ai Spaniei și a denumit-o San Salvador. (…)

Aplicații. Textul narativ

Cristofor Columb rămâne în istorie ca fiind cel care a condus prima expediție europeană care a descoperit pământurile Lumii Noi. Importanța sa este legată nu doar de simpla descoperire geografică, ci și de faptul că, prin acțiunile sale, a dat naștere unei lungi perioade de explorări, cuceriri și colonizări, care la rândul lor au influențat masiv dezvoltarea lumii Occidentale moderne.

(https://radioromaniacultural.ro, „Documentar: 525 de ani de la descoperirea Americii de către Cristofor Columb”)

Aplicații. Textul narativ

1. Notează, din textul 2, numele a două ambarcațiuni.

Aplicații. Textul narativ

A.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

2 puncte

Pierre Vaillant şi chiar Anton Lupan vor să cumpere vasul:

1. pentru a călători în lume și a descoperi locuri noi.
2. pentru că este în foarte bună stare.
3. pentru că este ieftin și vor să profite de ocazie.
4. pentru că este olandez.

Aplicații. Textul narativ

A.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

2 puncte

Tema fragmentului extras din „Toate pânzele sus!”, de Radu Tudoran este:

1. descrierea unei nave.
2. călătoria.
3. curajul.
4. natura.

Aplicații. Textul narativ

A.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

2 puncte

Călătoria lui Cristofor Columb a început în data de:

1. 12 octombrie 1492.
2. 3 august 1492.
3. 12 octombrie.
4. 7 august 1492.

Aplicații. Textul narativ

Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a tiparului narativ, identificată în fragmentul de mai jos, ilustrându-l cu o secvență relevantă din text.

„În acea duminică însorită de la începutul lui martie, plimbându-se prin port observară o goeletă olandeză, Marta, pe care căpitanul bolnav, descurajat şi părăsit de echipaj, o vindea cu o mie de lire, adică mult mai puţin decât preţul unei caravane de măgari. (…)

Aplicații. Textul narativ

Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a tiparului narativ, identificată în fragmentul de mai jos, ilustrându-l cu o secvență relevantă din text.

Model de rezolvare:

O trăsătură a textului narativ identificată în fragmentul selectat este prezența indicilor spațiali („prin port”) și a celor temporali („În acea duminică însorită de la începutul lui martie”). Naratorul obiectiv surprinde momentul în care cei doi prieteni descoperă vasul pe care căpitanul îl vindea foarte ieftin.

Aplicații. Textul descriptiv

Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură a textului descriptiv identificată în textul dat și ilustreaz-o cu un exemplu.

„Vaporul spintecă netezișul apei, aurit de cele din urmă raze ale soarelui. Îndărăt, orașul se pleacă, se cufundă-n valuri. Departe, spre miazănoapte și apus, munții, într-un nor de pulbere albastră, își ondulează coama pe poalele rubinii ale cerului. Malurile ies din apă într-o înclinare dulce, desfășurând lanuri de grâu în limpezișul zărilor. Peste toate-o moliciune, o pace dumnezeiască se lasă de sus.”

(Alexandru Vlahuță, „România pitorească”)

Aplicații. Textul descriptiv

Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură a textului descriptiv identificată în textul dat și ilustreaz-o cu un exemplu.

Fragmentul selectat din „România pitorească” de Alexandru Vlahuță ilustrează frumusețea și sălbăticia peisajului. O trăsătură a textului descriptiv este prezența grupurilor nominale: „nor de pulbere albastră”, „pace dumnezeiască” etc., care se constituie în epitete ce concentrează admirația și încântarea în fața naturii maiestuoase.

Aplicații. Textul dialogat

Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură a textului dialogat identificată în textul dat și ilustreaz-o cu un exemplu.

― Şi de ce vreţi s-o cumpăraţi?

― Să călătorim în lume; dorim să ajungem într-un loc care încă nu s-a cercetat.

― N-aveţi niciunul treizeci de ani!

― Ba treizeci şi cinci! răspunse Pierre.

― Eu douăzeci şi opt! adăugă Anton Lupan.

― Tocmai bine! Atunci puteţi să plecaţi. Să fi fost mai tânăr, aş fi mers cu voi, măcar şi cârmaci, dacă n-aţi fi vrut să mă luaţi căpitan.

Aplicații. Textul dialogat

Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură a textului dialogat identificată în textul dat și ilustreaz-o cu un exemplu.

Fragmentul selectat din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran reprezintă un schimb de replici între cei doi prieteni și căpitan, prin care acesta din urmă își manifestă curiozitatea cu privire la motivul care îi detemină pe cei doi tineri să cumpere goeleta. La nivel morfologic, se observă mărcile adresării directe: folosirea persoanei a II-a („Şi de ce vreţi s-o cumpăraţi?”) și a verbelor declarative („ răspunse”, „ adăugă”). De asemenea, punctuația este specifică textului dialogat: linia de dialog, semnul întrebării și cel al exclamării.

Aplicații. Textul explicativ

Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură a textului explicativ, identificată în textul dat și ilustreaz-o cu un exemplu.

De ce te-ar interesa să știi setul de reguli Domino? Pentru că e unul din jocurile apreciate în toată lumea, care are numeroși fani. Și pentru că te poți bucura de el și online. Deci, îți găsești parteneri de joacă din întreaga lume, fără să mai trebuiască să cumperi setul de piese.

Domino: cum se joacă jocul clasic?

Lista de reguli Domino pornește cu numărul necesar de jucători. Poți încerca un joc Domino online sau fizic cu minim doi și maxim 6 participanți. Un joc Domino clasic se desfășoară prin plasarea pieselor pe masă pentru a obține 100 de puncte.

Primul care atinge acest punctaj e declarat câștigător. Pot avea loc mai multe runde. În fiecare rundă speri să scapi de toate piesele tale. (cumsejoaca.ro)

Aplicații. Textul explicativ

Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură a textului explicativ identificată în textul dat și ilustreaz-o cu un exemplu.

Textul citat precizează pașii necesari în desfășurarea jocului Domino și lămurește cu privire la regulile acestui joc. O trăsătură specifică textului explicativ este prezența cuvintelor din câmpul lexical al jocului: „jocuri”, „piese”. În plus, textul este structurat sub forma răspunsurilor la întrebare și se folosesc conectori specifici acestui tip de text („pentru că”).

Aplicații. Textul argumentativ

Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură a textului argumentativ identificată în textul dat și ilustreaz-o cu un exemplu.

„Cărțile joacă un mare rol în viața mea și în cine sunt astăzi.

Întâi, cărțile mi-au devenit prieteni grozavi, portaluri către lume, o invitație mereu deschisă către aventură, descoperire și imaginație. Apoi, mai erau o sursă mereu binevenită de continuitate și confort, îmi ușurau trecerea către necunoscutul cu care aveam mereu de-a face, pentru că ne mutam foarte des. (…)

În plus, multe cărți au avut un impact atât de puternic asupra mea și m-au inspirat atât de tare, încât am căutat să îi întâlnesc și să îi cunosc pe cei care le-au scris, iar ei n-au făcut decât să adauge o nouă dimensiune creației lor.

Pe scurt, inspirația și influența pe care le-am dobândit din multele cărți pe care le-am citit și de la toți autorii cu care am interacționat mi-au hrănit mereu dorința, mereu mai mare, de a scrie cărți eu însumi și de a le împărtăși apoi cu ceilalți.”

(„Câțiva oameni minunați ne spun de ce iubesc să citească”, Matthew K. Cross, în https://revistacariere.ro/ )

Aplicații. Textul argumentativ

Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură a textului argumentativ identificată în textul dat și ilustreaz-o cu un exemplu.

Fragmentul citat argumentează importanța lecturii, a cărții pentru autorul articolului. Structura este specifică textului argumentativ: ipoteza, două argumente și concluzia. . În plus, sunt prezenți conectorii care ierarhizează argumentele: „ Întâi”, „în plus”, „pe scurt”.

Aplicații. Tipare textuale

Precizează structura textuală identificată în următoarele fragmente:

„Se pare că sunetul este un val de presiune. Apare atunci când vibrează într-un mediu solid, lichid sau gazos.” (Gemma Elwin Harris, „Oare peștișorul meu știe cine sunt?”)

„Ilse Wagner este o fată veselă și drăguță, dar foarte tipicară și e în stare să se vaite ore în șir.” („Jurnalul Annei Frank”)

„Sări din pat, se îmbrăcă sumar și în scurtă vreme coborî scara și ieși din casă. Peter ajunsese deja acolo cu turma lui.” (Johanna Spyri, „Heidi, fetița munților”)

Aplicații. Tipare textuale

Precizează structura textuală identificată în următoarele fragmente:

„ – Ce frumoasă ești tu, ce dragă-mi ești! A cui ești tu, fata mea?

– A Mamei-Pădurilor, răspunse ea suspinând; mă vei iubi tu acum, când știi a cui sunt?” (Mihai Eminescu, „Făt-Frumos din lacrimă”)

„ În consecință, a recomanda o carte e un act e maximă răspundere și de mare intimitate. Solemnitățile pedagogice, ca și neglijența frivolă, pot strica minți, caractere și vieți. E preferabil, prin urmare, să nu te pronunți decât când cel care te întreabă e, pentru tine, o carte deschisă. ( Andrei Pleșu, „Cele 100 de cărți?”, în volumul „Cărțile care ne-au făcut oameni, coord. Dan C. Mihăilescu)

Aplicații. Redactare text narativ

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare dintr-o excursie, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici. (Evaluare Națională, 2025)

Redactare text narativ. Planul compunerii

1. Unde și când se petrece acțiunea? (Unde și când am mers în excursie?)

1. Cine participă la acțiune?
2. Care este întâmplarea? (Se întroduce printr-un cuvânt/structură care atrage atenția: „brusc”, „deodată” etc.)
3. Care este deznodământul?

Redactare text narativ. Planul compunerii

Plan de idei:

1. Particip la o excursie cu trenul la Sinaia, împreună cu colegii de clasă și cu doamna dirigintă.
2. Parcurgem drumul pe jos, de la gară până la cabana situată la 1400 de metri altitudine.
3. Deodată, se aude un zgomot din tufele de zmeură pe lângă care trecem.
4. Speriați, o luăm la fugă.
5. Se dovedește că fusese un iepure, la fel de speriat ca noi.
6. Amuzați, mergem mai departe către cabană.

Texte care combină diverse tipare textuale. Aplicații

Sugestie pentru textul descriptiv:

Ajunși la cabană, am rămas fără cuvinte! În fața noastră se desfășura imaginea mărețului munte, sub cerul senin, fără nici urmă de nori. Brazii înalți, cu vârfurile îndrăznețe păreau că stau de vorbă unii cu alții, acompaniați de păsările guralive. Vântul blând, martor al trecerii timpului, murmura cântecul său liniștitor.

Texte care combină diverse tipare textuale. Aplicații

Sugestie pentru textul dialogat:

– Hei! Stați pe loc! S-a mișcat ceva în tufișul acela de zmeură!

• Ți s-a părut, Andrei! a spus calm Rareș. Nu are ce să fie acum. Este prea cald. Animalele sălbatice se ascund și ele de dogoarea de peste zi.
• Așa știam și eu, dar nu mi s-a părut! Ceva s-a mișcat! a adăugat cu glas speriat Andrei.
• Haideți să plecăm! am spus eu. Este mai bine să ne îndepărtăm.

Texte care combină diverse tipare textuale. Aplicații

Atenție!

• Exprimarea trebuie să fie clară, corectă.
• Sensul cuvintelor folosite este foarte bine cunoscut.
• Structurile descriptive și dialogate sunt introduse firesc.
• Se poate rupe ritmul textului prin introducerea unei propoziții scurte între enunțuri ample.
• Pentru crearea suspansului se pot folosi enunțuri interogative și/sau exclamative.

Nu uita să citești!

„Florin scrie un roman” de Mircea Cărtărescu

„Fram, ursul polar” de Cezar Petrescu

„O vară cu Isidor” de Veronica D. Niculescu

„Invizibilii” de Ioana Pârvulescu