S1 – IST – AP/SRI – Istoria geto-dacilor

Ia fișa lecției tipărită (dacă e disponibilă) sau caietul de lucru. Pune pauză la clipul de mai jos când apare prima grilă/exercițiu. Rezolvă-l pe hârtie. Când ai terminat, dă play din nou să vezi cum a fost lucrat exercițiul, ca să înțelegi mecanismul și să te corectezi. Notează-ți întrebările. Spor la lucru!

Admitere Academia de Poliție · Istorie

Geto-dacii – origine, societate, religie

Înainte să vorbim despre romanitatea românilor, trebuie să știi cine erau oamenii pe care romanii i-au găsit la nord de Dunăre. Afli din ce neam se trag geto-dacii, cum își câștigau traiul, cum era împărțită societatea lor și în ce credeau.

Aprox. 60 de minute  ·  Săptămâna 1  ·  Tema din programă: A1 – Romanitatea românilor în viziunea istoricilor (context)  ·  După lecție: testele săptămânii

La finalul lecției vei ști să:

  • explici de unde vin geto-dacii și ce legătură au cu tracii și cu indo-europenii;
  • spui cine i-a numit „geți” și cine „daci” și de ce;
  • numești ocupațiile lor și ce a adus comerțul cu grecii;
  • descrii cele trei categorii sociale și numele lor duble;
  • prezinți credințele religioase și obiceiurile legate de Zalmoxe;
  • ordonezi în timp reperele de la epoca bronzului până la Iordanes.

Secțiunea 1

Cronologia temei

Cu roșu sunt marcate datele, numele și cuvintele-cheie pe care trebuie să le reții.

  • acum aprox. 1 500 000 de ani: primele urme de viață omenească pe teritoriul țării noastre.
  • cca 3500 – 1200/1150 î.Hr.: epoca bronzului, a cărei cultură e atribuită tracilor.
  • cca 1200/1150 î.Hr. – 106 d.Hr.: epoca fierului, în care se individualizează geto-dacii.
  • sec. VIII î.Hr.: tracii apar în poemele lui Homer, Iliada și Odiseea, mai ales în Iliada.
  • 514/513 î.Hr.: campania regelui persan Darius împotriva sciților.
  • sec. V î.Hr.: Herodot îi descrie pe traci.
  • sec. V î.Hr.: se folosește roata olarului, din prima jumătate a secolului.
  • sec. V î.Hr.: circulă moneda grecească.
  • 335 î.Hr.: expediția lui Alexandru cel Mare împotriva tribalilor și geților.
  • sec. III î.Hr.: se folosește plugul cu brăzdar de fier.
  • sec. III î.Hr.: apare moneda autohtonă.
  • sec. I î.Hr.: prima atestare a dacilor la romani, la Caesar.
  • sec. I d.Hr.: numele „Dacia” apare pentru prima dată, la Pliniu cel Bătrân.
  • 106 d.Hr.: limita de final a epocii fierului, în cronologia folosită aici.
  • sec. VI d.Hr.: Iordanes scrie Istoria goților (Getica).
  • sec. XIX: este pus în circulație termenul „indo-europeni” (și „arieni”).

ATENȚIE la anii î.Hr.

Înainte de Hristos, anii mai mari sunt mai vechi.

De exemplu, 514/513 î.Hr. vine înainte de 335 î.Hr.

După Hristos, numerele cresc odată cu timpul.

ATENȚIE la reperele din același secol

În sec. V î.Hr. ai trei repere: Herodot îi descrie pe traci, roata olarului, moneda grecească.

În sec. III î.Hr. ai două repere: plugul cu brăzdar de fier și moneda autohtonă.

Ordinea dintre reperele aceluiași secol nu e sigură.

ATENȚIE la un reper fără an

Primele mențiuni despre traci par să fie din epoca miceniană.

Pentru ele nu se dă o dată.

Reține perioada.

Nu o plasa singur pe ani.

Secțiunea 2

Conținutul

2.1. De la primii oameni la indo-europeni

Teritoriul țării noastre e locuit de foarte mult timp.

Primele urme de viață omenească sunt estimate la aproximativ 1 500 000 de ani.

Epoca pietrei e bine documentată arheologic.

Înainte de venirea indo-europenilor, civilizația atinge un vârf în eneolitic, cu cultura Cucuteni.

Cultura Cucuteni e cunoscută pentru ceramica ei.

Indo-europenizarea s-a produs prin întâlnirea a două lumi:

  • agricultorii sedentari de la sfârșitul eneoliticului;
  • păstorii veniți din stepele nord-pontice.

Din sinteza lor rezultă fenomenul de indo-europenizare.

Azi, specialiștii văd în el și o transformare economico-socială a populației locale:

  • crește rolul crescătorilor de animale și al păstorilor;
  • se dezvoltă metalurgia;
  • oamenii devin mai mobili;
  • elitele militare capătă importanță;
  • credințele se schimbă.

Cine a creat cultura epocii bronzului la noi?

Se consideră că triburile din grupul indo-european al tracilor.

BINE DE ȘTIUT: termenul „indo-europeni”

A fost pus în circulație în secolul al XIX-lea.

Are și un sinonim: „arieni”.

A fost folosit ca să-i desemneze pe purtătorii unei limbi europene și asiatice.

2.2. Tracii

Spațiul tracilor

Spațiul tracilor se întindea pe două axe:

  • nord–sud: de la Carpații Nordici la Marea Egee;
  • est–vest: de la coasta de vest a Mării Negre până la ținutul ilirilor.

Când apar în izvoare

  • Primele mențiuni par să vină din epoca miceniană.
  • În sec. VIII î.Hr. îi găsim la Homer, în Iliada și Odiseea, mai des în Iliada.
  • În sec. V î.Hr., istoricul grec Herodot îi descrie foarte expresiv.

Ce spune Herodot

În Istorii, Herodot scrie că tracii:

  • sunt cel mai numeros neam din lume, după inzi;
  • ar fi de nebiruit dacă ar avea un singur conducător sau dacă s-ar înțelege între ei;
  • poartă nume diferite după regiuni, dar au cam aceleași obiceiuri.

⚠ EXCEPȚII de la obiceiurile comune ale tracilor

Herodot spune că tracii au cam aceleași obiceiuri.

Fac excepție:

  • geții;
  • trausii;
  • cei care trăiesc la nord de crestonai.

Triburile

Izvoarele literare dau numele a peste 100 de triburi tracice.

Printre ele:

  • odrysii: trăiau pe valea râului Marița și au întemeiat un regat puternic;
  • alte triburi tracice: tribalii, bessii, moesii.

Limba

Limba tracă e foarte puțin cunoscută.

Era vorbită cu particularități de la un trib la altul.

Face parte din familia indo-europeană.

E înrudită cu:

  • sanscrita;
  • iraniano-persana;
  • baltica veche.

Religia

Religia tracilor era politeistă.

Zeitățile lor semănau în multe privințe cu cele grecești.

În epoca romană, inscripțiile pomenesc cavalerul trac, o zeitate specifică acestui neam.

Un obiect din bronz

Carul-recipient de bronz descoperit la Bujoru, jud. Teleorman, e folosit ca exemplu de sursă istorică.

2.3. Geto-dacii: cine sunt și cum se numesc

Originea

  • Geto-dacii fac parte din marea familie a tracilor.
  • Tracii sunt de origine indo-europeană.
  • Geto-dacii sunt ramura nordică a tracilor, cea care s-a individualizat la nordul Dunării, în epoca fierului.

Același popor, aceeași limbă

Strabon, în Geografia, arată că geții și dacii vorbeau aceeași limbă.

Deci erau același popor.

Și izvoarele literare antice arată că geții și dacii erau de același neam.

Tot Strabon spune că geții aveau aceeași limbă ca tracii.

Două nume

Diferența vine de la cine i-a numit:

  • grecii îi numeau geți;
  • romanii îi numeau daci.

Ambele nume acopereau toate neamurile tracice din nordul Dunării.

REȚINE: geți la greci, daci la romani

Sunt două nume pentru același popor.

Truc: Geți – Greci.

De ce grecii spun „geți”?

Pentru că, după ce au întemeiat colonia Histria, primii pe care i-au cunoscut au fost geții din dreapta Dunării.

De ce romanii spun „daci”?

Pentru că i-au cunoscut întâi pe dacii din zona intracarpatică.

Prima atestare a dacilor la un autor roman e la Caesar, în sec. I î.Hr.

ATENȚIE la nordul și dreapta Dunării

Geto-dacii s-au individualizat la nordul Dunării.

Numele „geți” și „daci” acopereau neamurile tracice din nordul Dunării.

Primii geți cunoscuți de greci, după întemeierea Histriei, erau însă cei din dreapta Dunării.

Nu le amesteca.

Spațiul și numele „Dacia”

Geto-dacii locuiau spațiul carpato-dunărean.

Faptul e confirmat de izvoare și de arheologie.

Ca urmare, în izvoarele literare apare și numele Dacia.

Numele apare pentru prima dată la istoricul roman Pliniu cel Bătrân, în sec. I d.Hr.

În istoriografia noastră, termenul a rămas pentru legătura dintre poporul geto-dac și spațiul în care a trăit în Antichitate.

Triburile geto-dace

Nu aveau unitate politică.

Se luptau adesea între ele.

Reține cinci triburi dacice: costoboci, ratacensi, piefigi, siensi, buri.

2.4. Economia

Ocupațiile

Ocupațiile de bază erau:

  • agricultura;
  • creșterea animalelor, inclusiv păstoritul.

Geto-dacii se mai ocupau cu apicultura și cu cultivarea pomilor fructiferi.

Uneltele

Din sec. III î.Hr. se folosea plugul cu brăzdar de fier.

Meșteșugurile

Erau foarte dezvoltate.

Se prelucrau metalele: fierul, arama, argintul și aurul.

Ceramica era un meșteșug înfloritor.

Se vede din cantitatea și calitatea vaselor găsite.

Roata olarului e folosită din prima jumătate a sec. V î.Hr.

Comerțul

Vecinătatea coloniilor grecești de pe țărmul Mării Negre a dezvoltat negoțul.

Urmarea a fost apariția monedei:

  • întâi moneda grecească, în sec. V î.Hr.;
  • apoi moneda autohtonă, în sec. III î.Hr.

Urmările

Aceste activități au adus o dezvoltare economică deosebită.

Au adus și stratificarea socială.

REȚINE: de la comerț la monedă

Vecinătatea coloniilor grecești de pe țărmul Mării Negre → se dezvoltă comerțul → apare moneda.

Întâi apare moneda grecească (sec. V î.Hr.).

Apoi apare moneda autohtonă (sec. III î.Hr.).

2.5. Societatea

Organizarea socială a geto-dacilor era la fel ca la mai toate neamurile tracice.

Existau trei categorii: tarabostes, comati și sclavi.

Pentru această împărțire e invocat istoricul Iordanes.

Tarabostes (pileații): nobilimea

  • erau nobilii, urmașii vechii aristocrații tribale;
  • se mai numeau pileați;
  • semnul lor distinctiv era căciula purtată pe cap;
  • denumirea „pileați” le-ar fi fost dată de romani;
  • din rândul lor erau aleși regele și marele preot;
  • din vârful lor făcea parte și judecătorul suprem;
  • își puteau procura cai și harnașament militar și luptau călare.

Preoțimea

Avea un rol aparte.

Deținea monopolul asupra religiei și a cunoștințelor științifice.

Statul geto-dac avea caracter teocratic.

De aceea marele preot era al doilea după rege.

BINE DE ȘTIUT: ce e un stat teocratic

Puterea e socotită de origine divină.

O exercită cei care au autoritate religioasă.

La geto-daci, statul avea acest caracter, de aceea marele preot era al doilea după rege.

Comati (capillati): oamenii de rând

  • erau oamenii simpli, opuși categoriei dominante;
  • erau baza societății;
  • se mai numeau capillati, adică „pletoși”, cu părul lung;
  • și acest nume le-ar fi fost dat de romani;
  • erau liberi din punct de vedere juridic;
  • formau grupul cel mai numeros, masa producătorilor, elementul de bază al economiei;
  • nu își permiteau cai, așa că luptau pedestru: erau pedestrimea.

Sclavii

  • erau puțini;
  • aveau un rol secundar și nicio pondere însemnată în economie;
  • era sclavie patriarhală: sclavul era socotit parte din familia stăpânului, ca membru inferior al ei;
  • aveau o soartă mult mai bună decât sclavii din alte societăți.

REȚINE: numele duble ale categoriilor

  • tarabostes = pileați: nobilii;
  • comati = capillati: oamenii de rând.

2.6. Cultura și știința

Scrisul

Geto-dacii scriau.

Foloseau întâi alfabetul grecesc, apoi pe cel latin.

Știința

Autorii antici le-au remarcat preocupările științifice.

Relatările lui Iordanes par uneori exagerate.

Descoperirile atestă însă cu certitudine dezvoltarea științei:

  • astronomia e dovedită de marele sanctuar rotund și de altarul de andezit de la Sarmizegetusa;
  • medicina, de trusa medicală găsită tot acolo.

În textul lui Iordanes, geții apar observând:

  • poziția cerului;
  • însușirile ierburilor și ale fructelor;
  • fazele lunii;
  • eclipsele de soare.

BINE DE ȘTIUT: cine e Iordanes

Iordanes era un got.

A scris în sec. VI d.Hr. Istoria goților (Getica).

I-a confundat pe goți cu geții.

Informațiile le-a luat mai ales de la Cassiodorus.

Lucrarea lui Cassiodorus nu s-a păstrat.

Arhitectura

După unii istorici, celebrul murus dacicus (zidul dacic) și sistemul de fortificații nu au avut egal în Europa vremii.

2.7. Religia

Religia geto-dacilor era politeistă: credeau în mai mulți zei.

Zeii

  • Zalmoxe era zeul suprem.
  • Istoricul Constantin Daniel îl numește pe Zalmoxe „zeul carpatic al nemuririi”.
  • Bendis era zeița regenerării naturii și a vânătorii.
  • La greci, Bendis era asimilată cu Artemis.
  • La romani, era asimilată cu Diana.

Două trăsături ale religiei

  • Unitatea: oricare ar fi fost tribul, geții recunoșteau întâietatea lui Zalmoxe.
  • Credința în nemurire: Herodot vorbește despre geții „care se cred nemuritori”.

Geții credeau că, după moarte, vor trăi alături de zeul suprem.

De aceea erau foarte curajoși în luptă.

Nu se temeau de moarte, ba chiar o preferau.

Le dădeau mult de furcă dușmanilor.

REȚINE: nemurirea aduce curajul

Geții credeau că, după moarte, vor trăi alături de Zalmoxe.

De aceea nu se temeau de moarte și erau curajoși în luptă.

Solul trimis la Zalmoxe

  • Din câțiva în câțiva ani, geții trimiteau un sol la Zalmoxe.
  • Solului i se spunea ce avea de transmis.
  • Apoi era aruncat în sulițe ținute cu vârful în sus.
  • Dacă murea, era bucurie, pentru că Zalmoxe îl primise.

De aici se vede că geto-dacii se bucurau când cineva părăsea această lume.

2.8. Geții în fața lui Darius și a lui Alexandru cel Mare

În 514/513 î.Hr., regele persan Darius pornește o campanie împotriva sciților.

Herodot povestește că, înainte de a ajunge la Istru, Darius i-a supus pe geți.

Tot după Herodot, ceilalți traci s-au predat fără luptă.

Geții, spune el, au încercat să i se opună.

Au fost însă robiți pe dată, adică supuși imediat, deși erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”.

În 335 î.Hr., Alexandru cel Mare organizează o expediție împotriva tribalilor și geților.

Secțiunea 3

Personalități

Autori antici

AUTOR ANTIC

Homer

Autorul Iliadei și al Odiseei.

Perioadă: poemele sunt din sec. VIII î.Hr.

Legătura cu tema: tracii apar des în poemele lui, mai ales în Iliada.

ISTORIC GREC

Herodot

Perioadă: sec. V î.Hr.

Legătura cu tema: îi descrie pe traci.

Despre geți spune că „se cred nemuritori” și că sunt „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”.

Nu confunda: nu Herodot, ci Strabon spune că geții și dacii au aceeași limbă.

AUTOR ANTIC

Strabon

Autorul Geografiei.

Legătura cu tema: geții și dacii au aceeași limbă; geții au aceeași limbă cu tracii.

Nu confunda: cu Herodot.

AUTOR ROMAN

Caesar

Perioadă: sec. I î.Hr.

Legătura cu tema: prima atestare a dacilor la romani.

Nu confunda: cu Pliniu cel Bătrân.

Caesar îi pomenește pe daci, Pliniu dă numele Dacia.

ISTORIC ROMAN

Pliniu cel Bătrân

Perioadă: sec. I d.Hr.

Legătura cu tema: primul care folosește numele „Dacia”.

Nu confunda: cu Caesar.

ISTORIC GOT

Iordanes

Perioadă: sec. VI d.Hr.

Legătura cu tema: a scris Istoria goților (Getica).

I-a confundat pe goți cu geții.

Descrie preocupările științifice ale geților.

E invocat ca izvor pentru împărțirea societății geto-dace.

Nu confunda: Getica lui Iordanes cu Getica lui Pârvan.

AUTOR

Cassiodorus

Autorul de la care Iordanes și-a luat mai ales informațiile.

Legătura cu tema: lucrarea lui nu s-a păstrat.

Regi și cuceritori

REGE PERSAN

Darius

Perioadă: 514/513 î.Hr. (campania)

Legătura cu tema: campanie împotriva sciților.

Herodot povestește că, înainte de a ajunge la Istru, i-a supus pe geți.

Nu confunda: cu Alexandru cel Mare (335 î.Hr.).

CONDUCĂTORUL EXPEDIȚIEI

Alexandru cel Mare

Perioadă: 335 î.Hr.

Legătura cu tema: expediție împotriva tribalilor și geților.

Nu confunda: cu Darius.

Istorici și alți autori

ISTORIC

Constantin Daniel

Legătura cu tema: îl numește pe Zalmoxe „zeul carpatic al nemuririi”.

ISTORIC

Vasile Pârvan

Legătura cu tema: autorul lucrărilor Getica și Începuturile vieții romane la gurile Dunării.

Nu confunda: cu Iorga, Rosetti sau Brătianu și nici cu Iordanes (vezi secțiunea 6).

AUTOR

Al. Rosetti

Lucrarea: Istoria limbii române.

Nu confunda: Getica nu e a lui; e a lui Vasile Pârvan.

ISTORIC

Gheorghe I. Brătianu

Lucrarea: O enigmă și un miracol istoric: poporul român.

Numele apare și prescurtat: Gh. I. Brătianu.

Nu confunda: cu Vasile Pârvan.

ISTORIC

Nicolae Iorga

Lucrarea: Istoria românilor.

Numele apare și prescurtat: N. Iorga.

Nu confunda: cu Vasile Pârvan.

Zeitățile

ZEITATE

Zalmoxe

Ce era: zeul suprem.

Constantin Daniel îl numește „zeul carpatic al nemuririi”.

ZEITATE

Bendis

Ce era: zeița regenerării naturii și a vânătorii.

Asimilare: Artemis la greci, Diana la romani.

ZEITATE

Cavalerul trac

Ce era: zeitate specifică tracilor, pomenită în inscripții din epoca romană.

REȚINE: ce a spus fiecare autor

  • Herodot: îi descrie pe traci; geții „se cred nemuritori”.
  • Strabon: geții și dacii vorbeau aceeași limbă.
  • Caesar: prima atestare a dacilor la romani.
  • Pliniu cel Bătrân: primul care folosește numele „Dacia”.
  • Iordanes: Istoria goților (Getica); preocupările științifice ale geților.

Secțiunea 4

Documente, opere, instituții, locuri

Operele și izvoarele scrise

OPERĂ / IZVOR

Iliada și Odiseea

Când: sec. VIII î.Hr.

Autor: Homer

Tracii apar des în ele, mai ales în Iliada.

OPERĂ / IZVOR

Istorii: tracii

Când: sec. V î.Hr.

Autor: Herodot

Tracii sunt cel mai numeros neam după inzi.

Ar fi de nebiruit dacă ar fi uniți.

Au cam aceleași obiceiuri.

⚠ EXCEPȚII: geții, trausii și cei de la nord de crestonai.

OPERĂ / IZVOR

Istorii: geții și campania lui Darius

Când: sec. V î.Hr.

Autor: Herodot

Geții „se cred nemuritori”.

Sunt „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”.

OPERĂ / IZVOR

Geografia

Autor: Strabon

Geții și dacii au aceeași limbă.

OPERĂ / IZVOR

Istoria goților (Getica)

Când: sec. VI d.Hr.

Autor: Iordanes

Descrie preocupările științifice ale geților.

OPERE

Getica și Începuturile vieții romane la gurile Dunării

Autor: Vasile Pârvan

Opere științifice importante pentru înțelegerea etnogenezei românilor.

OPERĂ

Istoria limbii române

Autor: Al. Rosetti

OPERĂ

O enigmă și un miracol istoric: poporul român

Autor: Gh. I. Brătianu

OPERĂ

Istoria românilor

Autor: N. Iorga

Locuri și obiecte

LOC

Spațiul carpato-dunărean

Teritoriul geto-dacilor.

Ca urmare, în izvoare apare numele Dacia.

LOC

Histria

Colonie grecească.

După întemeierea ei, grecii îi cunosc întâi pe geții din dreapta Dunării.

LOC

Zona intracarpatică

Aici i-au cunoscut romanii întâi pe daci.

De aceea romanii le spun daci.

LOC

Sarmizegetusa

Marele sanctuar rotund și altarul de andezit: astronomia.

Trusa medicală: medicina.

CONSTRUCȚIE

Murus dacicus

Zidul dacic.

După unii istorici, el și sistemul de fortificații nu au avut egal în Europa vremii.

LOC

Râul Marița

Aici trăiau odrysii.

LOC ȘI OBIECT

Bujoru, jud. Teleorman

Carul-recipient de bronz, folosit ca exemplu de sursă istorică.

LOC ȘI OBIECT

Poiana Coțofenești, jud. Prahova

Coiful de aur, folosit ca exemplu de sursă istorică.

CULTURĂ

Cucuteni

Cultură eneolitică, cu ceramică splendidă.

LOC

Stepele nord-pontice

De aici au venit păstorii presupuși indo-europeni.

Secțiunea 5

Cauze → fapte → consecințe

În caseta verde ai legăturile cauză → consecință pe care trebuie să le știi.

Pe ele te sprijini la exercițiile cu două enunțuri, când cauți o legătură cauzală.

REȚINE: legăturile cauză → consecință

  • agricultorii sedentari + păstorii din stepele nord-pontice → indo-europenizarea
  • după întemeierea Histriei, grecii îi cunosc întâi pe geții din dreapta Dunării → grecii folosesc numele „geți”
  • romanii îi cunosc întâi pe dacii din zona intracarpatică → romanii folosesc numele „daci”
  • spațiul geto-dacilor e cel carpato-dunărean → apare numele „Dacia” (prima dată la Pliniu cel Bătrân)
  • vecinătatea coloniilor grecești pontice → dezvoltarea comerțului
  • comerțul → apariția monedei (grecești, apoi autohtone)
  • ocupațiile și meșteșugurile → dezvoltare economică și stratificare socială
  • statul are caracter teocratic → marele preot e al doilea după rege
  • comatii nu își permiteau cai → luptau pedestru
  • credința în nemurire → curajul în luptă, lipsa fricii de moarte
  • solul care murea era socotit primit de Zalmoxe → moartea lui aducea bucurie

ATENȚIE la faptele fără legătură cauzală

Unele fapte apar alături, dar unul nu e cauza celuilalt.

Nu le lega tu.

  • Caesar îi pomenește pe daci (sec. I î.Hr.), iar Pliniu folosește numele „Dacia” (sec. I d.Hr.): sunt doar succesive.
  • Plugul cu brăzdar de fier și moneda autohtonă apar în același secol (III î.Hr.), dar niciunul nu e cauza celuilalt.
  • Sclavii sunt puțini, iar sclavia e patriarhală: sunt două trăsături, nu cauză și efect.

Secțiunea 6

Confuzii frecvente

CONFUZIA 1

⚠ ATENȚIE la geți și daci

Grecii spun geți.

Romanii spun daci.

Fiecare popor a folosit numele celor pe care i-a cunoscut întâi.

Truc: Geți – Greci.

CONFUZIA 2

⚠ ATENȚIE la Strabon și Herodot

Strabon (Geografia) spune că geții și dacii au aceeași limbă.

Herodot îi descrie pe traci.

Tot Herodot spune despre geți că „se cred nemuritori”.

Tot la el, geții sunt „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”.

CONFUZIA 3

⚠ ATENȚIE la Caesar și Pliniu cel Bătrân

Caesar, sec. I î.Hr.: prima atestare a dacilor la romani.

Pliniu, sec. I d.Hr.: primul care folosește numele Dacia.

CONFUZIA 4

⚠ ATENȚIE la cele două Getica

Iordanes, got, sec. VI d.Hr.: Istoria goților (Getica).

Vasile Pârvan, istoric român: Getica și Începuturile vieții romane la gurile Dunării.

Titlul Începuturile vieții romane la gurile Dunării îl indică sigur pe Pârvan.

CONFUZIA 5

GREȘEALA: să reții doar numele, fără operele lor

Patru autori se încurcă ușor.

Leagă fiecare nume de opera lui:

  • Vasile Pârvan: Getica și Începuturile vieții romane la gurile Dunării;
  • Al. Rosetti: Istoria limbii române;
  • Gh. I. Brătianu: O enigmă și un miracol istoric: poporul român;
  • N. Iorga: Istoria românilor.

CONFUZIA 6

⚠ ATENȚIE la tarabostes și comati

Tarabostes = nobili = pileați (căciula).

Comati = oameni de rând = capillati (pletoși).

Truc: pileați = căciula pe cap; capillati = capul cu plete.

CONFUZIA 7

⚠ ATENȚIE la triburile tracice și dacice

Tracice: odrysi, tribali, bessi, moesi.

Dacice: costoboci, ratacensi, piefigi, siensi, buri.

Bastarnii și gepizii nu apar în aceste liste.

CONFUZIA 8

⚠ ATENȚIE la moneda grecească și cea autohtonă

Moneda grecească: sec. V î.Hr.

Moneda autohtonă: sec. III î.Hr.

CONFUZIA 9

⚠ ATENȚIE la roata olarului și plugul cu brăzdar de fier

Roata olarului: prima jumătate a sec. V î.Hr.

Plugul cu brăzdar de fier: sec. III î.Hr.

CONFUZIA 10

⚠ ATENȚIE la Darius și Alexandru cel Mare

Darius: 514/513 î.Hr., campanie împotriva sciților.

La Herodot, Darius îi supune pe geți.

Alexandru cel Mare: 335 î.Hr., expediție împotriva tribalilor și geților.

CONFUZIA 11

GREȘEALA: să inversezi numele lui Bendis

Artemis la greci.

Diana la romani.

E ca la geți și daci: întâi numele grecesc, apoi cel roman.

CONFUZIA 12

⚠ ATENȚIE la epoca bronzului și epoca fierului

Epoca bronzului (cca 3500 – 1200/1150 î.Hr.): cultura ei e atribuită tracilor.

Epoca fierului (cca 1200/1150 î.Hr. – 106 d.Hr.): din traci se individualizează geto-dacii.

CONFUZIA 13

⚠ ATENȚIE la Bujoru și Poiana Coțofenești

Bujoru (Teleorman): carul-recipient de bronz.

Poiana Coțofenești (Prahova): coiful de aur.

CONFUZIA 14

GREȘEALA: să pui marele preot deasupra regelui

Regele și marele preot sunt aleși din rândul tarabostes.

Marele preot e al doilea după rege, nu deasupra lui.

CONFUZIA 15

GREȘEALA: să crezi că sclavii erau baza economiei

Sclavii erau puțini și aveau un rol secundar.

Masa producătorilor o formau comatii.

Secțiunea 7

Glosar

  • Indo-europeni: familie de popoare legate prin limbă; termenul (și „arieni”) a fost pus în circulație în sec. XIX; exemplu: tracii.
  • Indo-europenizare: procesul rezultat din întâlnirea agricultorilor sedentari cu păstorii veniți din stepele nord-pontice, văzut azi și ca o transformare economico-socială; exemplu: crește rolul păstorilor și se dezvoltă metalurgia.
  • Traci: mare grup de neamuri indo-europene, cu peste 100 de triburi, din care geto-dacii sunt ramura nordică; exemplu: odrysii, tribalii, bessii, moesii.
  • Geto-daci: tracii individualizați la nordul Dunării, în epoca fierului, numiți „geți” de greci și „daci” de romani; exemplu: triburile costobocilor și burilor.
  • Spațiu carpato-dunărean: teritoriul locuit de geto-daci; ca urmare, în izvoare apare numele „Dacia”; exemplu: zona intracarpatică, unde romanii i-au cunoscut întâi pe daci.
  • Tarabostes / pileați: nobilimea geto-dacă, urmașa vechii aristocrații tribale, cu căciula ca semn distinctiv; exemplu: regele și marele preot erau aleși dintre ei.
  • Comati / capillati: oamenii de rând, liberi, „pletoșii”; exemplu: ei formau masa producătorilor și luptau pedestru.
  • Sclavie patriarhală: sclavie în care sclavul e socotit parte din familia stăpânului; exemplu: sclavia la geto-daci, unde sclavii erau puțini și aveau rol economic secundar.
  • Stat teocratic: stat în care puterea e socotită de origine divină și e exercitată de cei cu autoritate religioasă; exemplu: statul geto-dac, în care marele preot era al doilea după rege.
  • Politeism: credința în mai mulți zei; exemplu: religia geto-dacilor, cu Zalmoxe și Bendis.
  • Murus dacicus: zidul dacic; exemplu: fortificațiile geto-dacilor, pe care unii istorici le socotesc fără egal în Europa vremii.
  • Cavalerul trac: zeitate specifică tracilor, care aveau o religie politeistă; exemplu: inscripțiile din epoca romană îl pomenesc.
  • Cultura Cucuteni: cultura eneolitică în care civilizația atinge un vârf, înainte de venirea indo-europenilor; exemplu: ceramica, pentru care e cunoscută.

Secțiunea 8

Exersează

Rezolvă fiecare exercițiu singur.

Abia apoi deschide răspunsul.

Alegere simplă (S)

Exercițiul 1

Numele „Dacia” apare pentru prima dată în izvoarele literare la:

a) Caesar
b) Pliniu cel Bătrân
c) Strabon
d) Herodot

Vezi răspunsul și explicația

b) Pliniu cel Bătrân

Corect este b): numele Dacia apare pentru prima dată la Pliniu cel Bătrân, în sec. I d.Hr.

Se cere primul autor care folosește numele țării, nu primul care pomenește poporul.

Desparte „dacii” de „Dacia” și pune fiecăruia autorul lui.

Dacă ai ales a), ai confundat poporul cu țara. Caesar (sec. I î.Hr.) e primul autor roman care îi pomenește pe daci. Corect: numele Dacia apare la Pliniu cel Bătrân.

Dacă ai ales c), l-ai legat de Dacia pe autorul care vorbește despre limbă. Strabon arată că geții și dacii vorbeau aceeași limbă. Corect: numele Dacia apare la Pliniu cel Bătrân.

Dacă ai ales d), ai ales un autor care vorbește despre geți, nu despre țară. Herodot îi descrie pe traci și spune despre geți că „se cred nemuritori”. Corect: numele Dacia apare la Pliniu cel Bătrân.

Două enunțuri (E)

Exercițiul 2

Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți:

a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și nu există legătură cauzală între ele
b) dacă primul enunț este fals, iar al doilea adevărat
c) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele
d) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea fals

Comatii erau oamenii de rând, liberi din punct de vedere juridic; ei formau grupul cel mai puțin numeros al societății geto-dace.

Vezi răspunsul și explicația

d) primul enunț este adevărat, iar al doilea fals

Corect este d): primul enunț e adevărat, iar al doilea e fals.

Primul enunț e adevărat: comatii erau oamenii de rând și erau liberi din punct de vedere juridic.

Al doilea enunț e fals: comatii formau grupul cel mai numeros, masa producătorilor, nu „cel mai puțin numeros”.

Pentru că un enunț e fals, nu mai cauți legătura cauzală.

Dacă ai ales a), ai socotit ambele enunțuri adevărate. Al doilea e fals: ai citit prea repede „cel mai puțin numeros”. Corect: comatii erau grupul cel mai numeros.

Dacă ai ales b), ai socotit fals primul enunț. Dar comatii chiar erau liberi; poate i-ai confundat cu sclavii. Corect: primul enunț e adevărat, iar cei puțini erau sclavii.

Dacă ai ales c), ai socotit ambele enunțuri adevărate și ai văzut și o legătură cauzală. Al doilea enunț e fals, deci nu poate fi vorba de cauzalitate. Corect: comatii erau grupul cel mai numeros.

Cronologie (C)

Exercițiul 3

Așezați în ordine cronologică următoarele evenimente:

A. expediția lui Alexandru cel Mare împotriva tribalilor și geților

B. campania regelui persan Darius împotriva sciților

C. prima atestare a dacilor la un autor roman

a) B A C
b) A B C
c) B C A
d) C B A

Vezi răspunsul și explicația

a) B A C

Corect este a): B, A, C.

B: campania lui Darius împotriva sciților, în 514/513 î.Hr.

A: expediția lui Alexandru cel Mare, în 335 î.Hr.

C: prima atestare a dacilor la un autor roman, la Caesar, în sec. I î.Hr.

Toate trei sunt înainte de Hristos, deci anul mai mare e mai vechi.

Dacă ai ales b), l-ai pus pe Alexandru înaintea lui Darius. Ai crezut că 335 vine înainte de 514, ca la anii d.Hr. Corect: Darius (514/513 î.Hr.), apoi Alexandru (335 î.Hr.), apoi Caesar (sec. I î.Hr.).

Dacă ai ales c), ai mutat atestarea de la Caesar înaintea expediției lui Alexandru. Sec. I î.Hr. e mult după 335 î.Hr. Corect: Darius (514/513 î.Hr.), apoi Alexandru (335 î.Hr.), apoi Caesar (sec. I î.Hr.).

Dacă ai ales d), ai pus atestarea de la Caesar pe primul loc, deși e cea mai recentă dintre cele trei. Corect: Darius (514/513 î.Hr.), apoi Alexandru (335 î.Hr.), apoi Caesar (sec. I î.Hr.).

Secțiunea 9

Pe scurt

Pe scurt

Datele-cheie

  1. cca 3500 – 1200/1150 î.Hr.: epoca bronzului (tracii).
  2. cca 1200/1150 î.Hr. – 106 d.Hr.: epoca fierului; se individualizează geto-dacii.
  3. sec. VIII î.Hr.: tracii apar la Homer.
  4. 514/513 î.Hr.: campania lui Darius.
  5. sec. V î.Hr.: Herodot îi descrie pe traci; roata olarului; moneda grecească.
  6. 335 î.Hr.: expediția lui Alexandru cel Mare.
  7. sec. III î.Hr.: plugul cu brăzdar de fier; moneda autohtonă.
  8. sec. I î.Hr.: Caesar, prima atestare a dacilor la romani.
  9. sec. I d.Hr.: Pliniu cel Bătrân, prima dată numele Dacia.
  10. sec. VI d.Hr.: Iordanes, Istoria goților (Getica).

Pe scurt

Ideile de bază

  1. Geto-dacii sunt ramura nordică a tracilor, de origine indo-europeană.
  2. Grecii spun „geți”, romanii „daci”, după primii pe care i-au cunoscut; vorbeau aceeași limbă (după Strabon) și erau același neam.
  3. Spațiul lor e cel carpato-dunărean; ca urmare, apare numele Dacia.
  4. Ocupații de bază: agricultura și creșterea animalelor; meșteșuguri dezvoltate: metalele și ceramica.
  5. Comerțul cu coloniile grecești → apariția monedei.
  6. Societatea: tarabostes (pileați, nobili), comati (capillati, liberi, cei mai numeroși), sclavi (puțini).
  7. Regele și marele preot vin din tarabostes; statul e teocratic, de aceea marele preot e al doilea după rege.
  8. Scriau întâi cu alfabetul grecesc, apoi cu cel latin; astronomia și medicina sunt atestate la Sarmizegetusa.
  9. Religie politeistă: Zalmoxe, zeul suprem; Bendis = Artemis/Diana.
  10. Credința în nemurire → curaj în luptă.
  11. Iordanes, got, sec. VI d.Hr., Istoria goților (Getica): i-a confundat pe goți cu geții.
  12. Vasile Pârvan a scris tot o Getica, dar și Începuturile vieții romane la gurile Dunării.

Pe scurt

Ce să nu confunzi

  1. geți / daci · Strabon / Herodot · Caesar / Pliniu
  2. Getica lui Iordanes / Getica lui Pârvan
  3. pileați / capillati · triburi tracice / dacice
  4. moneda grecească (sec. V î.Hr.) / autohtonă (sec. III î.Hr.)

Mai departe: testele săptămânii

Urmează cele 12 teste ale săptămânii.
Fiecare are 15 itemi, cu toate cele trei tipuri amestecate: alegere simplă, două enunțuri și cronologie.
Ca să treci la lecția următoare, trebuie să răspunzi corect la cel puțin 80% dintre grile.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *