CONSTITUȚIA ROMÂNIEI – TITLUL II – Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale persoanelor
Ia fișa lecției tipărită (dacă e disponibilă) sau caietul de lucru. Pune pauză la clipul de mai jos când apare prima grilă/exercițiu. Rezolvă-l pe hârtie. Când ai terminat, dă play din nou să vezi cum a fost lucrat exercițiul, ca să înțelegi mecanismul și să te corectezi. Notează-ți întrebările. Spor la lucru!
Constituția României
TITLUL II
Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII COMUNE
Titlul II
Drepturile și libertățile fundamentale conform Constituției României
Capitolul I – Dispoziții comune
Capitolul II – Drepturile și libertățile fundamentale (art. 22 – 30)
CAPITOLUL II
DREPTURILE și LIBERTĂȚILE FUNDAMENTALE
CAPITOLUL III
ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE
CAPITOLUL IV
AVOCATUL POPORULUI
Tot textul Consituției României poate fi găsit aici.
Admitere MAI · Educație civică și cetățenească
Drepturile omului conform Constituției României – Titlul II
Titlul II al Constituției spune ce drepturi și libertăți ai, ce îndatoriri ai și cine te apără când autoritățile îți încalcă drepturile.
Ca viitor polițist, polițist de frontieră sau jandarm, vei aplica zilnic aceste reguli: la o reținere, la o percheziție, la o adunare publică.
Aprox. 150 de minute · Legislație · După lecție: testele
La finalul lecției vei ști să:
Secțiunea 1
Dispoziții comune (art. 15–21)
Cu roșu sunt marcate cuvintele-cheie, termenele și excepțiile pe care trebuie să le reții.
BINE DE ȘTIUT: cum e organizat Titlul II
Titlul II se numește Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale.
Are patru capitole și cuprinde articolele 15–60.
- Capitolul I, Dispoziții comune: art. 15–21;
- Capitolul II, Drepturile și libertățile fundamentale: art. 22–53;
- Capitolul III, Îndatoririle fundamentale: art. 54–57;
- Capitolul IV, Avocatul Poporului: art. 58–60.

Fiecare articol apare întâi cu textul lui exact, cu cuvintele-cheie evidențiate.
Unde ajută, urmează explicații, un exemplu sau amândouă.
Articolul 15 – Universalitatea
(1) Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și
au obligațiile prevăzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor,
cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
REȚINE: neretroactivitatea
Regula este că legea nu se aplică faptelor petrecute înainte de intrarea ei în vigoare.
⚠ EXCEPȚIE: legea mai favorabilă
Excepția privește doar legea penală și legea contravențională.
Excepția se aplică numai când legea nouă este mai favorabilă.
Exemplu: fapta care nu mai e contravenție
Ai săvârșit o faptă care, în acel moment, era contravenție.
Înainte să fii sancționat, apare o lege nouă care nu mai consideră fapta contravenție.
Se aplică legea nouă, pentru că este mai favorabilă.
Articolul 16 – Egalitatea în drepturi
(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice,
fără privilegii și fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care
au cetățenia română și
domiciliul în țară.
Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.
(4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care
îndeplinesc cerințele legii organice
au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.
ATENȚIE la două condiții pentru funcțiile publice
Pentru o funcție sau o demnitate publică, civilă sau militară, ai nevoie de ambele condiții: cetățenia română și domiciliul în țară.
Nu ajunge să locuiești în România sau să ai doar reședința aici: îți trebuie domiciliul.
BINE DE ȘTIUT: cetățenii Uniunii Europene
Alin. (4) le dă cetățenilor Uniunii drepturi electorale doar la nivel local.
De exemplu, un cetățean al Uniunii poate candida la consiliul local, dar nu la Parlamentul României.
Articolul 17 – Cetățenii români în străinătate
Cetățenii români se bucură în străinătate de protecția statului român și
trebuie să-și îndeplinească obligațiile,
cu excepția acelora ce nu sunt compatibile cu absența lor din țară.
⚠ EXCEPȚIE: obligațiile incompatibile cu absența
În străinătate ești scutit doar de obligațiile pe care absența din țară te împiedică să le îndeplinești.
Exemplu: protecția statului
Un cetățean român își pierde pașaportul în Italia.
Se adresează consulatului României, care îi eliberează un document de călătorie.
Așa se bucură, în străinătate, de protecția statului român.
Articolul 18 – Cetățenii străini și apatrizii
(1) Cetățenii străini și apatrizii care locuiesc în România
se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție și de alte legi.
(2) Dreptul de azil se acordă și se retrage în condițiile legii,
cu respectarea tratatelor și a convențiilor internaționale la care România este parte.
BINE DE ȘTIUT: apatridul
Apatridul este persoana care nu are cetățenia niciunui stat.
ATENȚIE la retragerea azilului
Azilul nu doar se acordă: se poate și retrage, tot în condițiile legii.
Articolul 19 – Extrădarea și expulzarea
(1) Cetățeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România.
(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1),
cetățenii români pot fi extrădați
- în baza convențiilor internaționale la care România este parte,
- în condițiile legii și
- pe bază de reciprocitate.
(3) Cetățenii străini și apatrizii pot fi extrădați
numai în baza unei convenții internaționale sau
în condiții de reciprocitate.
(4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăște de justiție.
| Cine | Expulzare | Extrădare |
|---|---|---|
| cetățeanul român | niciodată | doar prin derogare, cu toate cele trei condiții: convenția internațională, condițiile legii, reciprocitatea |
| străinul sau apatridul | poate fi expulzat | în baza unei convenții internaționale sau în condiții de reciprocitate (una dintre ele) |
⚠ EXCEPȚIE: extrădarea cetățeanului român
Excepția privește doar extrădarea.
ATENȚIE la expulzare
Pentru expulzarea cetățeanului român, textul nu prevede nicio excepție.
ATENȚIE la „și” și „sau”
La cetățeanul român, condițiile extrădării sunt cumulative: trebuie îndeplinite toate.
La străin și la apatrid, condițiile sunt alternative: ajunge una dintre ele.
BINE DE ȘTIUT: expulzare și extrădare
Expulzarea înseamnă îndepărtarea unui străin sau a unui apatrid de pe teritoriul statului.
Extrădarea înseamnă predarea unei persoane către alt stat, care o cere pentru urmărire penală, judecată sau executarea unei pedepse.
Articolul 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului
(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu
- Declarația Universală a Drepturilor Omului,
- cu pactele și
- cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne,
au prioritate reglementările internaționale,
cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
REȚINE: prioritatea tratatelor
Regula privește doar pactele și tratatele privind drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.
La neconcordanțe cu legile interne, au prioritate aceste tratate.
⚠ EXCEPȚIE: dispoziția mai favorabilă
Dacă Constituția sau legile interne sunt mai favorabile, se aplică ele, nu tratatul.
Articolul 21 – Accesul liber la justiție
(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.
REȚINE: orice persoană
Dreptul aparține oricărei persoane, nu doar cetățenilor români.
ATENȚIE la termenul rezonabil
Termenul este rezonabil, nu „cât mai scurt” și nici un număr fix de zile.
BINE DE ȘTIUT: jurisdicțiile speciale administrative
Sunt organe administrative care soluționează anumite litigii în afara instanțelor.
Facultative înseamnă că poți merge direct în instanță, fără să treci pe la ele.
Gratuite înseamnă că nu plătești pentru procedura în fața lor.
Secțiunea 2
Viața, libertatea și viața privată (art. 22–28)
Articolul 22 – Dreptul la viața și la integritate fizica și psihică
(1) Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.
REȚINE: două drepturi garantate și interdicții fără excepții
Alin. (1) garantează dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică.
Interzicerea torturii și a pedepsei cu moartea nu are excepții.
Exemplu: tratament degradant
Un polițist îl umilește pe un reținut în fața altor persoane.
Este un tratament degradant, interzis de alin. (2), oricât de gravă ar fi fapta reținutului.
Articolul 23 – Libertatea individuală
(1) Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile.
(2) Percheziționarea,
reținerea sau
arestarea unei persoane
sunt permise numai în cazurile și cu procedura prevăzute de lege.
(3) Reținerea nu poate depăși 24 de ore.
(4) Arestarea preventivă se dispune de judecător și numai în cursul procesului penal.
(5) În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru
cel mult 30 de zile și
se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile,
fără ca durata totală să depășească un termen rezonabil, și
nu mai mult de 180 de zile.
(6) În faza de judecată instanța este obligată, în condițiile legii,
să verifice periodic, și
nu mai târziu de 60 de zile,
legalitatea și temeinicia arestării preventive și
să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă
temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau
dacă instanța constată că nu există temeiuri noi care să justifice menținerea privării de libertate.
(7) Încheierile instanței privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.
(8) Celui reținut sau arestat i se aduc de îndată la cunoștință,
în limba pe care o înțelege,
motivele reținerii sau ale arestării,
iar învinuirea, în cel mai scurt termen;
învinuirea se aduce la cunoștință numai în prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(9) Punerea în libertate a celui reținut sau arestat este obligatorie, dacă
motivele acestor măsuri au dispărut,
precum și în alte situații prevăzute de lege.
(10) Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară
punerea sa în libertate provizorie,
sub control judiciar sau pe cauțiune.
(11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată.
(12) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii.
(13) Sancțiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.

ATENȚIE la arestarea preventivă
Nici polițistul, nici procurorul nu pot dispune arestarea preventivă: o dispune doar judecătorul, și numai în cursul procesului penal.
ATENȚIE la motive și învinuire
Motivele reținerii sau ale arestării se comunică de îndată.
Învinuirea se comunică în cel mai scurt termen și numai în prezența unui avocat.
Ambele se comunică în limba pe care persoana o înțelege.
REȚINE: prezumția de nevinovăție
Persoana e considerată nevinovată până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Nu se oprește la arestare, la trimiterea în judecată și nici la prima hotărâre, ci abia la hotărârea definitivă.
ATENȚIE la sancțiunea privativă de libertate
Sancțiunea privativă de libertate poate fi doar penală: o contravenție nu se sancționează cu privarea de libertate.
Exemplu: reținerea unui suspect
Polițiștii rețin un suspect la ora 10:00.
Reținerea trebuie să înceteze cel târziu a doua zi la ora 10:00.
Pentru a fi ținut mai mult, e nevoie de o măsură dispusă de un judecător, de exemplu arestarea preventivă.
Suspectului i se spun de îndată, în limba pe care o înțelege, motivele reținerii.
Articolul 24 – Dreptul la apărare
(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
ATENȚIE: drept, dar uneori obligatoriu
Art. 24 formulează asistența avocatului ca un drept al părților.
Uneori, prezența avocatului este obligatorie.
De exemplu, învinuirea i se aduce la cunoștință celui reținut sau arestat numai în prezența unui avocat, conform art. 23 alin. (8).
Articolul 25 – Libera circulație
(1) Dreptul la libera circulație, în țară și în străinătate, este garantat.
Legea stabilește condițiile exercitării acestui drept.
(2) Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară,
de a emigra, precum și
de a reveni în țară.
REȚINE: trei drepturi la alin. (2)
Cetățeanul are dreptul să-și stabilească domiciliul sau reședința oriunde în țară, să emigreze și să revină în țară.
Articolul 26 – Viața intima, familială și privată
(1) Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată.
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși,
dacă nu încalcă
- drepturile și libertățile altora,
- ordinea publică sau
- bunele moravuri.
ATENȚIE la trei limite
Dreptul de a dispune de tine însuți are trei limite: drepturile și libertățile altora, ordinea publică, bunele moravuri.
Dacă încalci oricare dintre ele, dreptul nu te mai protejează.
ATENȚIE la verbe
Verbele din alin. (1) sunt „respectă și ocrotesc”, nu „garantează”.
Articolul 27 – Inviolabilitatea domiciliului
(1) Domiciliul și reședința sunt inviolabile.
Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reședința unei persoane fără învoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situații:
- a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătorești;
- b) înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
- c) apărarea securității naționale sau a ordinii publice;
- d) prevenirea răspândirii unei epidemii.
(3) Percheziția
se dispune de judecător și
se efectuează în condițiile și în formele prevăzute de lege.
(4) Perchezițiile în timpul nopții sunt interzise,
în afară de cazul infracțiunilor flagrante.
⚠ EXCEPȚII: derogările și perchezițiile de noapte
Derogarea se face prin lege și doar în cele patru situații de la lit. a)–d).
Perchezițiile de noapte au o singură excepție: infracțiunea flagrantă.
ATENȚIE la două percheziții
Percheziția domiciliară o dispune judecătorul, conform art. 27 alin. (3).
Percheziționarea persoanei e permisă în cazurile și cu procedura prevăzute de lege, conform art. 23 alin. (2).
Exemplu: primejdia
Dintr-o locuință iese fum, iar înăuntru se aude o persoană strigând după ajutor.
Polițiștii pot intra fără învoirea celui care locuiește acolo, ca să înlăture o primejdie privind viața unei persoane, conform lit. b).
Articolul 28 – Secretul corespondentei
Secretul
- scrisorilor,
- al telegramelor,
- al altor trimiteri poștale,
- al convorbirilor telefonice și
- al celorlalte mijloace legale de comunicare
este inviolabil.
REȚINE: inviolabil
Secretul corespondenței este inviolabil, nu doar „garantat” sau „ocrotit”.
Formula „celelalte mijloace legale de comunicare” acoperă și mijloacele moderne, de exemplu e-mailul.
Secțiunea 3
Conștiința, exprimarea, informația, învățătura, cultura (art. 29–33)
Articolul 29 – Libertatea conștiinței
(1) Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase
nu pot fi îngrădite sub nici o formă.
Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credința religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere și
se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii.
(4) În relațiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome față de stat și
se bucură de sprijinul acestuia,
inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în
- armată,
- în spitale,
- în penitenciare,
- în azile și
- în orfelinate.
(6) Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri,
educația copiilor minori a căror răspundere le revine.
REȚINE: ce cuprinde libertatea conștiinței
Alin. (1) numește trei libertăți: a gândirii, a opiniilor și a credințelor religioase.
Libertatea conștiinței este garantată.
Textul nu o numește „inviolabilă”.
ATENȚIE la autonomie și sprijin
Cultele sunt autonome față de stat, dar asta nu înseamnă că statul nu le ajută.
Exemplu: preotul din penitenciar
Un deținut cere asistență religioasă: vrea să se spovedească.
Prezența unui preot în penitenciar e o formă de sprijin al statului pentru culte, prin înlesnirea asistenței religioase.
Articolul 30 – Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare
- a gândurilor,
- a opiniilor sau
- a credințelor și
libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public,
sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații.
(4) Nici o publicație nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă
obligația de a face publică sursa finanțării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia
- demnitatea,
- onoarea,
- viața particulară a persoanei și nici
- dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege
- defăimarea țării și a națiunii,
- îndemnul la război de agresiune, la ura națională, rasială, de clasă sau religioasă,
- incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și
- manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștința publică revine
- editorului sau realizatorului,
- autorului,
- organizatorului manifestării artistice,
- proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii.
Delictele de presă se stabilesc prin lege.
REȚINE: patru valori ocrotite la alin. (6)
Exprimarea nu poate prejudicia: demnitatea, onoarea, viața particulară și dreptul la propria imagine.
Limitele sunt aceleași pentru presă, pentru că presa e o formă a libertății de exprimare.
ATENȚIE la ce este interzis
Critica la adresa autorităților nu este pe lista de la alin. (7).
Textul deosebește îndemnul (la război de agresiune sau la ură) de incitarea (la discriminare, separatism sau violență publică).
BINE DE ȘTIUT: sursa finanțării
Legea poate obliga presa să-și facă publică sursa finanțării, fără ca asta să încalce libertatea presei.
REȚINE: cine răspunde civil
Alin. (8) numește patru categorii care răspund civil: editorul sau realizatorul, autorul, organizatorul manifestării artistice și proprietarul mijlocului de multiplicare ori al postului de radio sau de televiziune.
Răspunderea civilă nu e singura: delictele de presă se stabilesc prin lege.
Exemplu: critica și incitarea
Un ziar scrie că primarul a cheltuit greșit banii orașului: e exprimare liberă.
Un ziar incită la violență publică împotriva unei comunități: fapta este interzisă de alin. (7).
Articolul 31 – Dreptul la informație
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor
asupra treburilor publice și
asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze
măsurile de protecție a tinerilor sau
securitatea națională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome.
Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă.
Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică.
ATENȚIE la dreptul la antenă
Dreptul la antenă aparține grupurilor sociale și politice importante.
Obligația de a-l garanta o au serviciile publice de radio și de televiziune, nu toate televiziunile.
Serviciile publice sunt autonome, dar se află sub controlul parlamentar.
BINE DE ȘTIUT: cine are obligația de informare corectă
Obligația o au și autoritățile publice, și mijloacele de informare în masă, publice și private.
Articolul 32 – Dreptul la învățătură
(1) Dreptul la învățătura este asigurat prin
- învățământul general obligatoriu,
- prin învățământul liceal și
- prin cel profesional,
- prin învățământul superior, precum și
- prin alte forme de instrucție și de perfecționare.
(2) Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română.
În condițiile legii, învățământul se poate desfășura și într-o limbă de circulație internațională.
(3) Dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța limba lor maternă și
dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate;
modalitățile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Învățământul de stat este gratuit, potrivit legii.
Statul acordă burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din
familii defavorizate și
celor institutionalizați, în condițiile legii.
(5) Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii.
(6) Autonomia universitară este garantată.
(7) Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult.
În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.
ATENȚIE la gratuitate
Constituția declară gratuit doar învățământul de stat, potrivit legii.
Bursele sociale de studii sunt pentru copiii și tinerii din familii defavorizate și pentru cei instituționalizați.
REȚINE: limba învățământului
Limba română este regula pentru învățământul de toate gradele.
Limba de circulație internațională este doar o posibilitate, în condițiile legii.
Pentru persoanele aparținând minorităților naționale, dreptul de a învăța limba maternă și dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate de alin. (3).
ATENȚIE la „asigură” și „garantat”
Nu confunda: libertatea învățământului religios o asigură statul.
În școlile de stat, textul spune că învățământul religios e organizat și garantat prin lege.
Textul nu spune că îl organizează cultele.
BINE DE ȘTIUT: trei tipuri de unități
Învățământul se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale.
Unitățile confesionale sunt cele organizate de cultele religioase.
Articolul 33 – Accesul la cultură
(1) Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de
a accede la valorile culturii naționale și universale
nu poate fi îngrădită.
(3) Statul trebuie să asigure
- păstrarea identității spirituale,
- sprijinirea culturii naționale,
- stimularea artelor,
- protejarea și conservarea moștenirii culturale,
- dezvoltarea creativității contemporane,
- promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.
ATENȚIE la „garantat” și „nu poate fi îngrădită”
Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii.
Libertatea de a-ți dezvolta spiritualitatea nu poate fi îngrădită.
Statul sprijină cultura națională.
Textul nu spune că statul „sprijină accesul la cultură”.
Secțiunea 4
Sănătatea, mediul, drepturile electorale, întrunirile, asocierea (art. 34–40)
Articolul 34 – Dreptul la ocrotirea sănătății
(1) Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat.
(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice.
(3) Organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate și recuperare,
controlul exercitării profesiilor medicale și a activităților paramedicale,
precum și alte măsuri de protecție a sănătății fizice și mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
Articolul 35 – Dreptul la mediu sănătos
(1) Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul înconjurător.
ATENȚIE la verb și la titularii dreptului
Statul recunoaște acest drept.
Textul nu spune „garantează”.
Dreptul aparține oricărei persoane.
Îndatorirea de a proteja și de a ameliora mediul o au persoanele fizice și juridice.
Articolul 36 – Dreptul de vot
(1) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot
- debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție,
- și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
ATENȚIE la persoanele condamnate
Nu orice condamnat pierde dreptul de vot.
Îl pierde doar persoana condamnată definitiv la pierderea drepturilor electorale.
ATENȚIE la punerea sub interdicție
Nu orice persoană cu o boală psihică pierde dreptul de vot.
Îl pierd debilii sau alienații mintal puși sub interdicție.
Exemplu: ziua alegerilor
Alegerile au loc pe 10 mai.
Andrei împlinește 18 ani chiar pe 10 mai: are drept de vot, pentru că vârsta se socotește până în ziua alegerilor inclusiv.
Articolul 37 – Dreptul de a fi ales
(1) Au dreptul de a fi aleși
cetățenii cu drept de vot care
îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3),
dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de
- cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale,
- vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și
- vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.
REȚINE: condițiile pentru a fi ales
Ca să poți fi ales, ai nevoie de dreptul de vot.
Trebuie să ai și cetățenia română, și domiciliul în țară, conform art. 16 alin. (3).
La alegerile locale, art. 16 alin. (4) le permite și cetățenilor Uniunii să fie aleși.
De asemenea, nu trebuie să-ți fie interzisă asocierea în partide politice, conform art. 40 alin. (3).
Alin. (2) adaugă vârsta minimă: 23, 33 sau 35 de ani.
| Funcția | Vârsta minimă |
|---|---|
| Camera Deputaților | 23 de ani |
| organele administrației publice locale | 23 de ani |
| Senatul | 33 de ani |
| Președintele României | 35 de ani |
Exemplu: polițistul candidat
Un polițist vrea să candideze la consiliul local, fără să plece din poliție.
Polițiștilor le este interzisă asocierea în partide politice, conform art. 40 alin. (3).
De aceea, cât timp e polițist, nu îndeplinește condițiile de la art. 37 alin. (1).
Articolul 38 – Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii români au dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European.
ATENȚIE la art. 16 alin. (4) și art. 38
Art. 16 alin. (4): cetățenii Uniunii aleg și sunt aleși în autoritățile administrației publice locale din România.
Art. 38: cetățenii români aleg și sunt aleși în Parlamentul European.
Articolul 39 – Libertatea întrunirilor
- Mitingurile,
- demonstrațiile,
- procesiunile sau orice alte întruniri
sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic,
fără nici un fel de arme.
REȚINE: două condiții
Întrunirea e liberă dacă îndeplinește ambele condiții: e pașnică și e fără niciun fel de arme.
Exemplu: bâtele la miting
La un miting, câțiva participanți scot bâte și încep să lovească.
Acea parte a întrunirii nu mai e pașnică și nu mai e fără arme, deci nu mai e protejată de art. 39.
Jandarmii pot interveni ca să restabilească ordinea publică.
Articolul 40 – Dreptul de asociere
(1) Cetățenii se pot asocia liber în
- partide politice, în
- sindicate, în
- patronate și în
- alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva
- pluralismului politic,
- a principiilor statului de drept ori
- a suveranității,
- a integrității sau
- a independenței României
sunt neconstituționale.
(3) Nu pot face parte din partide politice
- judecătorii Curții Constituționale,
- avocații poporului,
- magistrații,
- membrii activi ai armatei,
- polițiștii și
- alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
ATENȚIE la polițiști și militari
Polițiștii nu pot face parte din partide politice.
La militari, interdicția privește membrii activi ai armatei; rezerviștii nu sunt numiți.
Interdicția privește partidele politice, nu orice formă de asociere.
BINE DE ȘTIUT: când e neconstituțional un partid
Partidele sau organizațiile sunt neconstituționale când, prin scopuri ori prin activitate, militează împotriva a cinci valori.
Valorile sunt: pluralismul politic, principiile statului de drept, suveranitatea, integritatea și independența României.
Secțiunea 5
Munca, proprietatea, familia, protecția socială (art. 41–50)
Articolul 41 – Munca și protecția socială a muncii
(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.
Alegerea
- profesiei,
- a meseriei sau
- a ocupației, precum și
- a locului de muncă
este liberă.
(2) Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială.
Acestea privesc
- securitatea și sănătatea salariaților,
- regimul de muncă al femeilor și al tinerilor,
- instituirea unui salariu minim brut pe țară,
- repausul săptămânal,
- concediul de odihnă plătit,
- prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale,
- formarea profesională, precum și
- alte situații specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egală, femeile au salariu egal cu bărbații.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.
ATENȚIE la „în medie”
Ziua de lucru are în medie cel mult 8 ore.
Textul nu spune că o zi nu poate avea niciodată mai mult de 8 ore.
Spune că media nu poate depăși 8 ore.
Articolul 42 – Interzicerea muncii forțate
(1) Munca forțată este interzisă.
(2) Nu constituie munca forțată:
- a) activitățile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum și cele desfășurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conștiință;
- b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiții normale, în perioada de detenție sau de libertate condiționată;
- c) prestațiile impuse în situația creată de calamități ori de alt pericol, precum și cele care fac parte din obligațiile civile normale stabilite de lege.
⚠ EXCEPȚII: trei situații
Alin. (2) enumeră trei situații care nu sunt muncă forțată: îndatoririle militare (sau activitatea alternativă), munca persoanei condamnate și prestațiile impuse în calamități ori în alt pericol sau obligațiile civile normale.
Munca persoanei condamnate trebuie prestată în condiții normale.
Exemplu: inundația
Un râu iese din matcă și amenință satul.
Autoritățile cer locuitorilor să ajute la ridicarea digurilor.
E o prestație impusă într-o situație de calamitate, conform lit. c), nu muncă forțată.
Articolul 43 – Dreptul la grevă
(1) Salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale.
(2) Legea stabilește
- condițiile și
- limitele exercitării acestui drept, precum și
- garanțiile necesare asigurării serviciilor esențiale pentru societate.
REȚINE: cine și pentru ce
Dreptul la grevă îl au salariații.
Greva apără interese profesionale, economice și sociale.
Textul nu numește interesele politice.
Articolul 44 – Dreptul de proprietate privată
(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate.
Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.
Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din
- aderarea României la Uniunea Europeană și
- din alte tratate internaționale la care România este parte,
pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică,
precum și prin moștenire legală.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât
- pentru o cauză de utilitate publică,
- stabilită potrivit legii,
- cu dreaptă și prealabilă despăgubire.
(4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității.
(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau,
în caz de divergență, prin justiție.
(7) Dreptul de proprietate obligă la
- respectarea sarcinilor privind protecția mediului și
- asigurarea bunei vecinătăți, precum și la
- respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.
Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții
pot fi confiscate numai în condițiile legii.
REȚINE: trei condiții ale exproprierii
Exproprierea e permisă doar dacă sunt îndeplinite toate condițiile: utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.
Prealabilă înseamnă că despăgubirea se plătește înainte de expropriere.
Dacă proprietarul nu se înțelege cu autoritatea asupra despăgubirii, decide justiția.
ATENȚIE la averea licită și la confiscare
Caracterul licit al averii se prezumă: nu tu trebuie să dovedești că averea e licită.
Prezumția poate fi răsturnată: averea dovedită ca ilicită nu mai e protejată de alin. (8).
BINE DE ȘTIUT: terenurile și străinii
Străinii și apatrizii pot dobândi terenuri pe două căi.
Prima: în condițiile rezultate din aderarea la Uniunea Europeană și din alte tratate, pe bază de reciprocitate și în condițiile legii organice.
A doua: prin moștenire legală.
Textul nu numește moștenirea testamentară.
Exemplu: exproprierea pentru autostradă
Statul vrea să construiască o autostradă care trece prin terenul lui Ion.
Autostrada e o cauză de utilitate publică.
Ion poate fi expropriat doar dacă primește înainte o despăgubire dreaptă.
Articolul 45 – Libertatea economică
Accesul liber al persoanei la o
activitate economică,
libera inițiativă și
exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate.
Articolul 46 – Dreptul la moștenire
Dreptul la moștenire este garantat.
Articolul 47 – Nivelul de trai
(1) Statul este obligat să ia măsuri de
dezvoltare economică și de
protecție socială,
de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetățenii au dreptul la
- pensie, la
- concediu de maternitate plătit, la
- asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la
- ajutor de șomaj și la
- alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege.
Cetățenii au dreptul și la măsuri de asistență socială, potrivit legii.
ATENȚIE la obligația statului
Alin. (1) formulează o obligație a statului de a lua măsuri, nu un drept la un anumit venit.
Articolul 48 – Familia
(1) Familia se întemeiază pe
- căsătoria liber consimțită între soți, pe
- egalitatea acestora și pe
- dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.
(2) Condițiile de încheiere, de desfacere și de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege.
Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.
(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie.
REȚINE: drept și îndatorire
Creșterea, educația și instruirea copiilor sunt, pentru părinți, un drept și o îndatorire în același timp.
ATENȚIE la ordinea căsătoriilor
Ordinea e fixă: întâi căsătoria civilă, apoi, dacă soții vor, cea religioasă.
Articolul 49 – Protecția copiilor și a tinerilor
(1) Copiii și ținerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acordă alocații pentru copii și
ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap.
Alte forme de protecție socială a copiilor și a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activități care le-ar dăuna
- sănătății,
- moralității sau care
- le-ar pune în primejdie viața ori dezvoltarea normală
sunt interzise.
(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajați ca salariați.
(5) Autoritățile publice au obligația să contribuie la asigurarea condițiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viața politică, socială, economică, culturală și sportivă a țării.
ATENȚIE la 15 ani
Pragul este sub 15 ani: un minor care are deja 15 ani nu intră în această interdicție.
Nu confunda cu 18 ani (dreptul de vot).
Articolul 50 – Protecția persoanelor cu handicap
Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială.
Statul asigură realizarea unei politici naționale de
egalitate a șanselor, de
prevenire și de tratament ale handicapului,
în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității,
respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor.
Secțiunea 6
Petiționarea, persoana vătămată, restrângerea exercițiului unor drepturi (art. 51–53)
Articolul 51 – Dreptul de petiționare
(1) Cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor.
(2) Organizațiile legal constituite au dreptul să adreseze petiții exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petiționare este scutită de taxă.
(4) Autoritățile publice au obligația să răspundă la petiții în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii.
ATENȚIE: în numele cui se fac petițiile
Cetățeanul semnează în nume propriu.
Organizația semnează doar pentru colectivul pe care îl reprezintă.
Exemplu: sindicatul
Sindicatul polițiștilor dintr-un județ trimite o petiție ministerului.
Petiția poate fi făcută exclusiv în numele colectivului pe care sindicatul îl reprezintă, nu în numele tuturor cetățenilor.
Articolul 52 – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim,
de o autoritate publică,
printr-un act administrativ sau prin
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri,
este îndreptățită să obțină
- recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim,
- anularea actului și
- repararea pagubei.
(2) Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și
nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credința sau gravă neglijență.
REȚINE: două feluri de vătămare, trei lucruri pe care le poți obține
Vătămarea vine dintr-un act administrativ sau din nesoluționarea în termen a unei cereri.
Persoana poate obține: recunoașterea dreptului, anularea actului și repararea pagubei.
ATENȚIE la erorile judiciare
Pentru erorile judiciare răspunde statul, patrimonial.
Magistrații răspund și ei, dar doar dacă au lucrat cu rea-credință sau cu gravă neglijență.
Exemplu: tăcerea administrației
Ai cerut primăriei o autorizație, iar primăria nu îți răspunde în termenul legal.
Nesoluționarea cererii te vatămă, așa că poți cere în instanță recunoașterea dreptului și repararea pagubei.
Articolul 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns
numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru:
- apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor;
- desfășurarea instrucției penale;
- prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică.
Măsura trebuie să fie
- proporțională cu situația care a determinat-o,
- să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și
- fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
REȚINE: condițiile restrângerii
Restrângerea e permisă doar dacă sunt îndeplinite toate condițiile:
- se face numai prin lege;
- urmărește unul dintre scopurile din alin. (1);
- este necesară într-o societate democratică;
- este proporțională cu situația;
- este aplicată nediscriminatoriu;
- nu atinge existența dreptului sau a libertății.
ATENȚIE la restrângere și suprimare
Se restrânge exercițiul unui drept, nu dreptul însuși.
Restrângerea nu poate suprima dreptul: el trebuie să continue să existe.
ATENȚIE la „inviolabil”
Și exercițiul drepturilor inviolabile poate fi restrâns, dar numai în condițiile art. 53.
Sunt inviolabile, de exemplu, libertatea individuală, domiciliul, secretul corespondenței și libertatea de exprimare.
De exemplu, convorbirile pot fi interceptate în condițiile legii, pentru desfășurarea instrucției penale.
Exemplu: epidemia
În timpul unei epidemii, o lege limitează pentru o perioadă numărul de persoane care pot participa la o adunare.
Scopul este apărarea sănătății publice, iar măsura trebuie să fie proporțională cu situația.
Secțiunea 7
Îndatoririle și Avocatul Poporului (art. 54–60)
Articolul 54 – Fidelitatea față de țară
(1) Fidelitatea față de țară este sacră.
(2) Cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice, precum și militarii,
răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin și, în acest scop,
vor depune jurământul cerut de lege.
Exemplu: jurământul polițistului
Polițistul ocupă o funcție publică.
De aceea depune jurământul cerut de lege și răspunde de îndeplinirea cu credință a obligațiilor lui.
Jandarmul depune și el jurământul, ca militar.
Articolul 55 – Apărarea țării
(1) Cetățenii au dreptul și obligația să apere România.
(2) Condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.
(3) Cetățenii pot fi încorporați de la vârsta de 20 de ani și până la vârsta de 35 de ani,
cu excepția voluntarilor, în condițiile legii organice.
⚠ EXCEPȚIE: voluntarii
Limitele de 20 și 35 de ani nu se aplică voluntarilor.
Articolul 56 – Contribuții financiare
(1) Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestații sunt interzise,
în afara celor stabilite prin lege, în situații excepționale.
⚠ EXCEPȚIE: situațiile excepționale
Orice altă prestație cere două condiții deodată: să fie stabilită prin lege și să fie impusă în situații excepționale.
Articolul 57 – Exercitarea drepturilor și a libertăților
Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință,
fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți.
REȚINE: toți, nu doar cetățenii români
Îndatorirea îi privește pe cetățenii români, pe cetățenii străini și pe apatrizi.
Articolul 58 – Numirea și rolul
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru
apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice.
Adjuncții Avocatului Poporului sunt specializați pe domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului și adjuncții săi nu pot îndeplini nici o altă funcție publică sau privată,
cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
(3) Organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică.
⚠ EXCEPȚIE: funcțiile didactice
Singura excepție: funcțiile didactice din învățământul superior.
ATENȚIE la învățământul superior
Un post de profesor la un liceu nu intră în excepție.
ATENȚIE la persoanele fizice
Avocatul Poporului apără drepturile și libertățile persoanelor fizice.
Textul nu numește persoanele juridice (firmele, asociațiile).
Articolul 59 – Exercitarea atribuțiilor
(1) Avocatul Poporului își exercită atribuțiile din oficiu sau
la cererea persoanelor lezate în drepturile și în libertățile lor,
în limitele stabilite de lege.
(2) Autoritățile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuțiilor sale.
Exemplu: din oficiu
Avocatul Poporului află din presă că într-un centru pentru persoane vârstnice sunt încălcate drepturile rezidenților.
Poate acționa din oficiu, fără să aștepte o plângere.
Articolul 60 – Raportul în fața Parlamentului
Avocatul Poporului prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte,
anual sau la cererea acestora.
Rapoartele pot conține recomandări privind legislația sau
măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor și a libertăților cetățenilor.
REȚINE: cui și când
Rapoartele merg la cele două Camere ale Parlamentului, nu la Guvern și nici la Președinte.
Se prezintă anual sau la cererea Camerelor.
Secțiunea 8
Tabele de sinteză
Cum sunt formulate drepturile și îndatoririle
| Formularea din text | Ce privește |
|---|---|
| inviolabil | libertatea individuală și siguranța persoanei (art. 23); domiciliul și reședința (art. 27); secretul corespondenței (art. 28); libertatea de exprimare și libertatea creațiilor (art. 30) |
| garantat | egalitatea de șanse între femei și bărbați la funcțiile și demnitățile publice (art. 16); protecția generală a persoanelor și a averilor străinilor și apatrizilor (art. 18); viața și integritatea fizică și psihică (art. 22); dreptul la apărare (art. 24); libera circulație (art. 25); libertatea conștiinței (art. 29); dreptul la antenă al grupurilor sociale și politice importante (art. 31); dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța limba maternă și de a fi instruite în această limbă, autonomia universitară și învățământul religios din școlile de stat (art. 32); accesul la cultură (art. 33); ocrotirea sănătății (art. 34); negocierile colective și caracterul obligatoriu al convențiilor colective (art. 41); proprietatea, creanțele asupra statului și proprietatea privată (art. 44); libertatea economică (art. 45); moștenirea (art. 46) |
| nu poate fi îngrădit | accesul la justiție (art. 21); libertatea gândirii, a opiniilor și a credințelor religioase, „sub nici o formă” (art. 29); accesul la informația de interes public (art. 31); dezvoltarea spiritualității și accesul la valorile culturii (art. 33); dreptul la muncă (art. 41) |
| asigurat | domiciliul sau reședința oriunde în țară, emigrarea, revenirea (art. 25); dreptul la învățătură și libertatea învățământului religios (art. 32) |
| recunoscut | dreptul la un mediu sănătos (art. 35) |
| respectă și ocrotesc | viața intimă, familială și privată (art. 26) |
| ocrotit | proprietatea privată, „garantată și ocrotită în mod egal” (art. 44) |
| liber | cultele (art. 29); întrunirile pașnice (art. 39); asocierea (art. 40); alegerea profesiei și a locului de muncă (art. 41) |
| sacră | fidelitatea față de țară (art. 54) |
Termenele și vârstele
| Ce | Termenul sau vârsta |
|---|---|
| reținerea (art. 23) | cel mult 24 de ore |
| arestarea preventivă, în urmărirea penală (art. 23) | cel mult 30 de zile; prelungiri de câte cel mult 30 de zile; în total cel mult 180 de zile |
| verificarea arestării preventive, în faza de judecată (art. 23) | periodic, nu mai târziu de 60 de zile |
| dreptul de vot (art. 36) | 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv |
| Camera Deputaților și organele administrației publice locale (art. 37) | cel puțin 23 de ani |
| Senatul (art. 37) | cel puțin 33 de ani |
| Președintele României (art. 37) | cel puțin 35 de ani |
| ziua de lucru (art. 41) | în medie, cel mult 8 ore |
| angajarea ca salariat (art. 49) | nu sub 15 ani |
| încorporarea (art. 55) | de la 20 la 35 de ani, cu excepția voluntarilor |
| mandatul Avocatului Poporului (art. 58) | 5 ani |
Ce se stabilește prin lege organică
| Articolul | Ce se stabilește |
|---|---|
| art. 16 | cerințele pe care le îndeplinesc cetățenii Uniunii ca să aleagă și să fie aleși în autoritățile administrației publice locale |
| art. 31 | organizarea serviciilor publice de radio și de televiziune și controlul parlamentar asupra lor |
| art. 40 | alte categorii de funcționari publici care nu pot face parte din partide politice |
| art. 44 | condițiile în care străinii și apatrizii dobândesc terenuri |
| art. 52 | condițiile și limitele dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică |
| art. 55 | condițiile îndeplinirii îndatoririlor militare și ale încorporării |
| art. 58 | organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului |
⚠ EXCEPȚII și derogări
| Articolul | Regula | Excepția |
|---|---|---|
| art. 15 | legea dispune numai pentru viitor | legea penală sau contravențională mai favorabilă |
| art. 17 | cetățenii din străinătate își îndeplinesc obligațiile | obligațiile incompatibile cu absența din țară |
| art. 19 | cetățeanul român nu poate fi extrădat (expulzarea lui nu are excepții) | extrădarea în baza convențiilor, în condițiile legii și pe bază de reciprocitate |
| art. 20 | au prioritate tratatele privind drepturile omului | Constituția sau legile interne mai favorabile |
| art. 27 | domiciliul e inviolabil | patru derogări prin lege: mandatul de arestare sau hotărârea judecătorească, primejdia, securitatea națională sau ordinea publică, epidemia |
| art. 27 | perchezițiile de noapte sunt interzise | infracțiunile flagrante |
| art. 42 | munca forțată e interzisă | îndatoririle militare, munca condamnatului, calamitățile ori alt pericol și obligațiile civile normale |
| art. 55 | încorporarea între 20 și 35 de ani | voluntarii |
| art. 56 | alte prestații decât impozitele și taxele sunt interzise | cele stabilite prin lege, în situații excepționale |
| art. 58 | Avocatul Poporului nu are altă funcție | funcțiile didactice din învățământul superior |
Secțiunea 9
Confuzii frecvente
CONFUZIA 1
⚠ ATENȚIE la inviolabil și garantat
Secretul corespondenței este inviolabil.
Libertatea conștiinței este garantată.
Verifică mereu cuvântul exact din text.
CONFUZIA 2
⚠ ATENȚIE la reținere și arestare
Reținerea: cel mult 24 de ore.
Arestarea preventivă: o dispune judecătorul; în urmărirea penală, cel mult 30 de zile o dată și cel mult 180 de zile în total.
CONFUZIA 3
⚠ ATENȚIE la motive și învinuire
Motivele reținerii sau ale arestării: de îndată.
Învinuirea: în cel mai scurt termen, numai în prezența unui avocat.
CONFUZIA 4
⚠ ATENȚIE la expulzare și extrădare
Cetățeanul român nu poate fi expulzat niciodată.
El poate fi extrădat doar prin derogare, cu toate cele trei condiții.
CONFUZIA 5
⚠ ATENȚIE la „și” și „sau”
Cetățeanul român: convenție și condițiile legii și reciprocitate.
Străinul sau apatridul: convenție sau reciprocitate.
CONFUZIA 6
⚠ ATENȚIE la alegerile locale și Parlamentul European
Cetățenii Uniunii aleg și sunt aleși în autoritățile administrației publice locale din România (art. 16).
Cetățenii români aleg și sunt aleși în Parlamentul European (art. 38).
CONFUZIA 7
⚠ ATENȚIE la 23, 33 și 35
23 de ani: Camera Deputaților și organele administrației publice locale.
33 de ani: Senatul.
35 de ani: Președintele României.
CONFUZIA 8
⚠ ATENȚIE la 15, 18 și 20 de ani
15 ani: sub această vârstă, minorii nu pot fi angajați ca salariați.
18 ani: dreptul de vot.
20 de ani: vârsta de la care cetățenii pot fi încorporați, cu excepția voluntarilor.
CONFUZIA 9
⚠ ATENȚIE la domiciliu și „locuiesc”
Funcțiile publice cer domiciliul în țară (art. 16).
Protecția generală îi privește pe străinii și apatrizii care locuiesc în România (art. 18).
CONFUZIA 10
⚠ ATENȚIE la persoanele fizice și Parlamentul
Avocatul Poporului apără drepturile persoanelor fizice.
Prezintă rapoartele celor două Camere ale Parlamentului, anual sau la cererea lor.
Secțiunea 10
Glosar
| Termenul | Ce înseamnă |
|---|---|
| apatrid | persoana care nu are cetățenia niciunui stat |
| azil | protecția acordată de statul român unui străin sau unui apatrid care este persecutat sau riscă vătămări grave în țara de origine |
| expulzare | îndepărtarea unui străin sau a unui apatrid de pe teritoriul statului |
| extrădare | predarea unei persoane către alt stat, care o cere pentru urmărire penală, pentru judecată sau pentru executarea unei pedepse |
| reciprocitate | principiul după care un stat acordă altui stat sau cetățenilor acestuia un drept ori un tratament (de exemplu, extrădarea) numai dacă celălalt stat îi acordă, la rândul lui, același drept sau tratament |
| neretroactivitate | regula după care legea nu se aplică faptelor petrecute înainte de intrarea ei în vigoare |
| jurisdicție specială administrativă | organul administrativ care soluționează anumite litigii în afara instanțelor; e facultativă și gratuită |
| reținere | privarea de libertate pentru cel mult 24 de ore |
| arestare preventivă | privarea de libertate dispusă de judecător în cursul procesului penal, înainte de condamnarea definitivă |
| urmărire penală | faza procesului penal de dinaintea judecății, în care se strâng probele |
| inculpat | persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală |
| control judiciar | măsura prin care persoana rămâne în libertate, cu obligații stabilite de organele judiciare |
| cauțiune | suma depusă pentru punerea în libertate provizorie |
| hotărâre definitivă | hotărârea judecătorească care nu mai poate fi atacată cu o cale ordinară de atac (de regulă, apelul) |
| infracțiune flagrantă | infracțiunea descoperită în momentul săvârșirii sau imediat după |
| cult religios | comunitatea religioasă organizată după statutul ei |
| cenzură | controlul prealabil al unei publicații sau al unei emisiuni, cu puterea de a o interzice |
| delict de presă | fapta săvârșită prin presă, stabilită prin lege |
| dreptul la antenă | dreptul grupurilor sociale și politice importante de a avea acces la emisiunile serviciilor publice de radio și de televiziune |
| lege organică | legea care reglementează domenii importante, enumerate de Constituție, și se adoptă cu majoritatea membrilor fiecărei Camere |
| expropriere | trecerea forțată a unui bun imobil în proprietate publică, pentru o cauză de utilitate publică, cu dreaptă și prealabilă despăgubire |
| utilitate publică | interesul general al societății, de exemplu construirea unui drum |
| naționalizare | trecerea silită a unor bunuri în proprietatea statului |
| creanță | dreptul cuiva de a pretinde altcuiva o sumă de bani sau o prestație |
| petiție | cererea, reclamația sau propunerea adresată unei autorități publice |
| act administrativ | actul unei autorități publice, emis în regim de putere publică, de exemplu o dispoziție a primarului |
| eroare judiciară | greșeala săvârșită într-o procedură judiciară, de instanță sau de procuror, prin care o persoană a fost vătămată, de exemplu condamnarea sau arestarea pe nedrept |
| instrucție penală | cercetarea unei infracțiuni în cursul procesului penal |
| încorporare | chemarea unui cetățean în serviciul militar |
| Avocatul Poporului | instituția care apără drepturile și libertățile persoanelor fizice în raporturile cu autoritățile publice |
Secțiunea 11
Exersează
Rezolvă fiecare exercițiu singur.
Abia apoi deschide răspunsul.
Exercițiul 1
În cursul urmăririi penale, durata totală a arestării preventive nu poate fi mai mare de:
a) 30 de zile
b) 60 de zile
c) 180 de zile
d) 90 de zile
Exercițiul 2
Persoanei reținute sau arestate, învinuirea i se aduce la cunoștință:
a) de îndată, în prezența polițistului care a reținut-o
b) în cel mai scurt termen, numai în prezența unui avocat, ales sau numit din oficiu
c) în cel mult 24 de ore, în scris
d) la primul termen de judecată
Exercițiul 3
Pentru a fi ales în Senat, candidatul trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin:
a) 23 de ani
b) 30 de ani
c) 33 de ani
d) 35 de ani
Exercițiul 4
Potrivit Constituției, care dintre următoarele categorii poate face parte din partide politice?
a) polițiștii
b) magistrații
c) avocații poporului
d) cadrele militare în rezervă
Exercițiul 5
Potrivit Constituției, o persoană poate fi expropriată:
a) pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire
b) pentru o cauză de utilitate publică, cu despăgubire plătită după terminarea lucrărilor
c) pentru orice interes al autorității publice, cu dreaptă despăgubire
d) pentru o cauză de utilitate publică, fără despăgubire, dacă proprietarul este străin
Exercițiul 6
Potrivit Constituției, vârsta sub care minorii nu pot fi angajați ca salariați este de:
a) 14 ani
b) 15 ani
c) 16 ani
d) 18 ani
Exercițiul 7
Organizațiile legal constituite au dreptul să adreseze petiții:
a) în numele oricărui cetățean care le-o cere
b) exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă
c) numai după plata unei taxe
d) numai în numele conducerii lor
Exercițiul 8
Care dintre următoarele NU este o condiție pentru restrângerea exercițiului unui drept?
a) restrângerea se face numai prin lege
b) măsura este proporțională cu situația care a determinat-o
c) măsura este aplicată în mod nediscriminatoriu
d) măsura este aprobată prin referendum
Exercițiul 9
Potrivit Constituției, cetățenii pot fi încorporați:
a) de la 18 până la 35 de ani, fără excepții
b) de la 20 până la 35 de ani, cu excepția voluntarilor
c) de la 20 până la 40 de ani, cu excepția voluntarilor
d) de la 18 până la 30 de ani, cu excepția voluntarilor
Exercițiul 10
Avocatul Poporului poate îndeplini, în același timp:
a) o funcție didactică în învățământul superior
b) funcția de prefect
c) funcția de director al unei firme private
d) o funcție didactică într-un liceu
Secțiunea 12
Pe scurt
Fișa 1
Dispoziții comune
- Titlul II: 4 capitole, art. 15–60.
- Legea dispune numai pentru viitor; excepție: legea penală sau contravențională mai favorabilă.
- Funcțiile publice: cetățenia română și domiciliul în țară.
- Cetățeanul român nu poate fi expulzat; poate fi extrădat doar prin derogare, cu convenție, lege și reciprocitate.
- La neconcordanțe cu legile interne, au prioritate tratatele privind drepturile fundamentale ale omului, cu excepția dispozițiilor interne mai favorabile.
- Orice persoană se poate adresa justiției; jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.
Fișa 2
Drepturile și libertățile
- Pedeapsa cu moartea este interzisă.
- Reținerea: cel mult 24 de ore; arestarea preventivă: judecătorul; în urmărirea penală, 30 / 180 de zile; în judecată, verificare periodică, cel mult la 60 de zile.
- Inviolabile: libertatea individuală și siguranța persoanei, domiciliul și reședința, secretul corespondenței, libertatea de exprimare și a creațiilor.
- Domiciliul: 4 derogări prin lege; percheziția domiciliară o dispune judecătorul; noaptea doar la flagrant.
- Întrunirile: pașnice și fără arme.
- Nu pot face parte din partide: judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
- Vot: 18 ani; a fi ales: 23 / 33 / 35 de ani.
- Expropriere: utilitate publică, potrivit legii, despăgubire dreaptă și prealabilă.
- Restrângerea exercițiului unor drepturi: numai prin lege, pentru un scop din alin. (1), necesară într-o societate democratică, proporțională, nediscriminatorie, fără să atingă existența dreptului.
Fișa 3
Îndatoririle și Avocatul Poporului
- Fidelitatea față de țară este sacră.
- Încorporarea: 20–35 de ani, cu excepția voluntarilor.
- Contribuții: impozite și taxe; alte prestații doar prin lege, în situații excepționale.
- Drepturile se exercită cu bună-credință.
- Avocatul Poporului: 5 ani, apără persoanele fizice, lucrează din oficiu sau la cerere, raportează Parlamentului.
Fișa 4
Ce să nu confunzi
- inviolabil / garantat / nu poate fi îngrădit
- reținere (cel mult 24 de ore) / arestare preventivă (judecătorul)
- motivele (de îndată) / învinuirea (în cel mai scurt termen, cu avocat)
- expulzare / extrădare
- cetățenii Uniunii (autoritățile administrației publice locale) / cetățenii români (Parlamentul European)
Mai departe: testele
Urmează testele lecției.
Ca să treci la lecția următoare, trebuie să răspunzi corect la cel puțin 80% dintre grile.

