PARLAMENTUL
SECȚIUNEA 1 – ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE
ARTICOLUL 61
ROLUL ȘI STRUCTURA
(1) PARLAMENTUL este organul reprezentativ suprem al POPORULUI ROMÂN și unica autoritate legiuitoare a țării.
(2) PARLAMENTUL este alcătuit din CAMERA DEPUTAȚILOR și SENAT.
ARTICOLUL 62
ALEGEREA CAMERELOR
(1) CAMERA DEPUTAȚILOR și SENATUL sunt alese prin VOT UNIVERSAL, EGAL, DIRECT, SECRET și LIBER EXPRIMAT, potrivit legii electorale.
(2) Organizațiile cetățenilor aparținând MINORITĂȚILOR NAȚIONALE, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale.
- Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singură organizație.
(3) NUMĂRUL DEPUTAȚILOR și al SENATORILOR se stabilește prin LEGEA ELECTORALĂ, în raport cu POPULAȚIA ȚĂRII.
ARTICOLUL 63
DURATA MANDATULUI
(1) CAMERA DEPUTAȚILOR și SENATUL sunt alese pentru un MANDAT DE 4 ANI, care se prelungește de drept în stare de MOBILIZARE, de RĂZBOI, de ASEDIU sau de URGENȚĂ, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru CAMERA DEPUTAȚILOR și pentru SENAT se desfășoară în cel mult 3 LUNI de la expirarea mandatului sau de la DIZOLVAREA PARLAMENTULUI.
(3) PARLAMENTUL NOU ALES se întrunește, la convocarea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI, în cel mult 20 DE ZILE de la alegeri.
(4) MANDATUL CAMERELOR se prelungește până la întrunirea legală a noului Parlament.
- În această perioadă nu poate fi REVIZUITĂ CONSTITUȚIA și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate LEGI ORGANICE.
(5) PROIECTELE DE LEGI sau PROPUNERILE LEGISLATIVE înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent își continuă procedura în NOUA LEGISLATURĂ.
ARTICOLUL 64
ORGANIZAREA INTERNĂ
(1) ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA fiecărei CAMERE se stabilesc prin REGULAMENT PROPRIU.
- RESURSELE FINANCIARE ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Cameră își alege un BIROU PERMANENT.
- PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR și PREȘEDINTELE SENATULUI se aleg pe durata mandatului Camerelor.
- Ceilalți membri ai birourilor permanente sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni.
- Membrii birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.
(3) Deputații și senatorii se pot organiza în GRUPURI PARLAMENTARE, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(4) Fiecare Cameră își constituie COMISII PERMANENTE și poate institui COMISII DE ANCHETĂ sau ALTE COMISII SPECIALE.
- Camerele își pot constitui COMISII COMUNE.
(5) BIROURILE PERMANENTE și COMISIILE PARLAMENTARE se alcătuiesc potrivit CONFIGURAȚIEI POLITICE a fiecărei Camere.
ARTICOLUL 65
ȘEDINȚELE CAMERELOR
(1) CAMERA DEPUTAȚILOR și SENATUL lucrează în ȘEDINȚE SEPARATE.
(2) Camerele își desfășoară lucrările și în ȘEDINȚE COMUNE, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor, pentru:
a. primirea MESAJULUI PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI;
b. aprobarea BUGETULUI DE STAT și a bugetului ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT;
c. declararea MOBILIZĂRII TOTALE sau PARȚIALE;
d. declararea STĂRII DE RĂZBOI;
e. suspendarea sau încetarea OSTILITĂȚILOR MILITARE;
f. aprobarea STRATEGIEI NAȚIONALE DE APĂRARE A ȚĂRII;
g. examinarea rapoartelor CONSILIULUI SUPREM DE APĂRARE A ȚĂRII;
h. numirea, la propunerea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI, a directorilor SERVICIILOR DE INFORMAȚII și exercitarea controlului asupra activității acestora;
i. numirea AVOCATULUI POPORULUI;
j. stabilirea STATUTULUI DEPUTAȚILOR și al SENATORILOR, stabilirea INDEMNIZAȚIEI și a celorlalte drepturi ale acestora;
k. îndeplinirea altor atribuții care, potrivit Constituției sau regulamentului, se exercită în ȘEDINȚĂ COMUNĂ.
ARTICOLUL 66
SESIILE PARLAMENTARE
(1) CAMERA DEPUTAȚILOR și SENATUL se întrunesc în două SESIUNI ORDINARE pe an:
- Prima sesiune începe în luna FEBRUARIE și nu poate depăși sfârșitul lunii IUNIE.
- A doua sesiune începe în luna SEPTEMBRIE și nu poate depăși sfârșitul lunii DECEMBRIE.
(2) CAMERA DEPUTAȚILOR și SENATUL se întrunesc și în SESIUNI EXTRAORDINARE, la cererea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI, a BIROULUI PERMANENT al fiecărei Camere sau a cel puțin o treime din numărul deputaților sau al senatorilor.
(3) CONVOCAREA CAMERELOR se face de PREȘEDINȚII acestora.
ARTICOLUL 67
ACTELE JURIDICE ȘI CVORUMUL LEGAL
CAMERA DEPUTAȚILOR și SENATUL adoptă LEGI, HOTĂRÂRI și MOȚIUNI, în prezența majorității membrilor.
ARTICOLUL 68
CARACTERUL PUBLIC AL ȘEDINȚELOR
(1) ȘEDINȚELE celor două CAMERE sunt PUBLICE.
(2) Camerele pot hotărî ca anumite ȘEDINȚE să fie SECRETE.
SECȚIUNEA A 2-A – STATUTUL DEPUTAȚILOR ȘI AL SENATORILOR
ARTICOLUL 69
MANDATUL REPREZENTATIV
(1) În exercitarea mandatului, DEPUTAȚII și SENATORII sunt în SERVICIUL POPORULUI.
(2) Orice MANDAT IMPERATIV este NUL.
ARTICOLUL 70
MANDATUL DEPUTAȚILOR ȘI AL SENATORILOR
(1) DEPUTAȚII și SENATORII intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiția validării alegerii și a depunerii JURĂMÂNTULUI.
- JURĂMÂNTUL se stabilește prin LEGE ORGANICĂ.
(2) Calitatea de DEPUTAT sau de SENATOR încetează la data întrunirii legale a CAMERELOR NOU ALES sau în caz de DEMISIE, de PIERDERE A DREPTURILOR ELECTORALE, de INCOMPATIBILITATE ori de DECES.
ARTICOLUL 71
INCOMPATIBILITĂȚI
(1) Nimeni nu poate fi, în același timp, DEPUTAT și SENATOR.
(2) Calitatea de DEPUTAT sau de SENATOR este incompatibilă cu exercitarea oricărei FUNCȚII PUBLICE DE AUTORITATE, cu excepția celei de MEMBRU AL GUVERNULUI.
(3) Alte INCOMPATIBILITĂȚI se stabilesc prin LEGE ORGANICĂ.
ARTICOLUL 72
IMUNITATEA PARLAMENTARĂ
(1) DEPUTAȚII și SENATORII nu pot fi trași la răspundere juridică pentru VOTURILE sau pentru OPINIILE POLITICE exprimate în exercitarea mandatului.
(2) DEPUTAȚII și SENATORII pot fi urmăriți și trimiși în JUDECATĂ PENALĂ pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi PERCHEZIȚIONAȚI, REȚINUȚI sau ARESTAȚI fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.
- URMĂRIREA și JUDECAREA penală se fac numai de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE.
- Competența de JUDECATĂ aparține ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE.
(3) În caz de INFRACȚIUNE FLAGRANTĂ, DEPUTAȚII sau SENATORII pot fi REȚINUȚI și supuși PERCHEZIȚIEI.
- MINISTRUL JUSTIȚIEI îl va informa neîntârziat pe PREȘEDINTELE CAMEREI asupra reținerii și a percheziției.
- În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat REVOCAREA acestei măsuri.
SECȚIUNEA A 3-A – LEGIFERAREA
ARTICOLUL 73
CATEGORII DE LEGI
(1) PARLAMENTUL adoptă LEGI CONSTITUȚIONALE, LEGI ORGANICE și LEGI ORDINARE.
(2) LEGILE CONSTITUȚIONALE sunt cele de REVIZUIRE A CONSTITUȚIEI.
(3) Prin LEGE ORGANICĂ se reglementează:
a. sistemul electoral; organizarea și funcționarea AUTORITĂȚII ELECTORALE PERMANENTE;
b. organizarea, funcționarea și finanțarea PARTIDELOR POLITICE;
c. statutul DEPUTAȚILOR și al SENATORILOR, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora;
d. organizarea și desfășurarea REFERENDUMULUI;
e. organizarea GUVERNULUI și a CONSILIULUI SUPREM DE APĂRARE A ȚĂRII;
f. regimul stării de MOBILIZARE PARȚIALĂ sau TOTALĂ a forțelor armate și al stării de război;
g. regimul stării de ASEDIU și al stării de URGENȚĂ;
h. infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora;
i. acordarea AMNISTIEI sau a GRAȚIERII COLECTIVE;
j. statutul FUNCȚIONARILOR PUBLICI;
k. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV;
l. organizarea și funcționarea CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII, a instanțelor judecătorești, a MINISTERULUI PUBLIC și a CURȚII DE CONTURI;
m. regimul juridic general al PROPRIETĂȚII și al MOȘTENIRII;
n. organizarea generală a ÎNVĂȚĂMÂNTULUI;
o. organizarea ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE, a teritoriului, precum și regimul general privind AUTONOMIA LOCALĂ;
p. regimul general privind raporturile de muncă, SINDICATELE, PATRONATELE și PROTECȚIA SOCIALĂ;
q. statutul MINORITĂȚILOR NAȚIONALE din România;
r. regimul general al CULTELOR;
s. celelalte domenii pentru care în CONSTITUȚIE se prevede adoptarea de LEGI ORGANICE.
ARTICOLUL 74
INIȚIATIVA LEGISLATIVĂ
(1) INIȚIATIVA LEGISLATIVĂ aparține, după caz, GUVERNULUI, DEPUTAȚILOR, SENATORILOR sau unui număr de cel puțin 100.000 DE CETĂȚENI cu drept de vot.
- Cetățenii care își manifestă dreptul la INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ trebuie să provină din cel puțin un SFERT din JUDEȚELE ȚĂRII, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 DE SEMNĂTURI în sprijinul acestei inițiative.
(2) Nu pot face obiectul INIȚIATIVEI LEGISLATIVE a cetățenilor problemele FISCALE, cele cu caracter INTERNAȚIONAL, AMNISTIA și GRAȚIEREA.
(3) GUVERNUL își exercită INIȚIATIVA LEGISLATIVĂ prin transmiterea PROIECTULUI DE LEGE către CAMERA COMPETENTĂ să îl adopte, ca PRIMĂ CAMERĂ SESIZATĂ.
(4) DEPUTAȚII, SENATORII și CETĂȚENII care exercită dreptul la inițiativă legislativă pot prezenta PROPUNERI LEGISLATIVE numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) PROPUNERILE LEGISLATIVE se supun dezbaterii mai întâi CAMEREI COMPETENTE să le adopte, ca PRIMĂ CAMERĂ SESIZATĂ.
ARTICOLUL 75
SESIZAREA CAMERELOR
(1) Se supun spre dezbatere și adoptare CAMEREI DEPUTAȚILOR, ca PRIMĂ CAMERĂ SESIZATĂ, proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea TRATATELOR sau a altor ACORDURI INTERNAȚIONALE și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora, precum și proiectele legilor organice prevăzute la:
- Articolul 31 (5) (Dreptul la informație),
- Articolul 40 (3) (Dreptul de asociere, excepții pentru anumite categorii),
- Articolul 55 (2) (Condiții pentru îndeplinirea îndatoririlor militare),
- Articolul 58 (3) (Organizarea Avocatului Poporului),
- Articolul 73 (3) (Categorii de legi organice),
- Articolul 79 (2) (Organizarea Consiliului Legislativ),
- Articolul 102 (3) (Guvernul),
- Articolul 105 (2) (Membrii Guvernului),
- Articolul 117 (3) (Autoritățile administrative autonome),
- Articolul 118 (2) și (3) (Forțele armate),
- Articolul 120 (2) (Autonomia locală),
- Articolul 126 (4) și (5) (Instanțele judecătorești),
- Articolul 142 (5) (Curtea Constituțională).
- Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii și adoptării, ca PRIMĂ CAMERĂ SESIZATĂ, SENATULUI.
(2) PRIMA CAMERĂ SESIZATĂ se pronunță în termen de 45 DE ZILE.
- Pentru CODURI și alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 DE ZILE.
- În cazul depășirii acestor termene, se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) După adoptare sau respingere de către PRIMA CAMERĂ SESIZATĂ, proiectul sau propunerea legislativă se trimite CELEILALTE CAMERE care va decide definitiv.
(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competența sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă și cea de-a doua Cameră este de acord.
- În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la PRIMA CAMERĂ SESIZATĂ, care va decide definitiv în PROCEDURĂ DE URGENȚĂ.
(5) Dispozițiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător și în cazul în care CAMERA DECIZIONALĂ adoptă o prevedere pentru care competența decizională aparține primei Camere.
ARTICOLUL 76
ADOPTAREA LEGILOR ȘI A HOTĂRÂRILOR
(1) LEGILE ORGANICE și HOTĂRÂRILE privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul MAJORITĂȚII membrilor fiecărei Camere.
(2) LEGILE ORDINARE și hotărârile se adoptă cu votul MAJORITĂȚII MEMBRILOR PREZENȚI.
(3) La cererea GUVERNULUI sau din proprie inițiativă, PARLAMENTUL poate adopta PROIECTE DE LEGI sau PROPUNERI LEGISLATIVE cu procedură de urgență, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
ARTICOLUL 77
PROMULGAREA LEGII
(1) LEGEA se trimite, spre PROMULGARE, PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI.
- PROMULGAREA LEGII se face în termen de cel mult 20 DE ZILE de la primire.
(2) Înainte de promulgare, PREȘEDINTELE poate cere PARLAMENTULUI, o singură dată, REEXAMINAREA LEGII.
(3) Dacă PREȘEDINTELE a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituționalității ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 ZILE de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei CURȚII CONSTITUȚIONALE, prin care i s-a confirmat constituționalitatea.
ARTICOLUL 78
INTRAREA ÎN VIGOARE A LEGII
LEGEA se publică în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI și intră în vigoare la 3 ZILE de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
ARTICOLUL 79
CONSILIUL LEGISLATIV
(1) CONSILIUL LEGISLATIV este organ CONSULTATIV de specialitate al PARLAMENTULUI, care avizează proiectele de acte normative în vederea SISTEMATIZĂRII, UNIFICĂRII și COORDONĂRII întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României.
(2) Înființarea, organizarea și funcționarea CONSILIULUI LEGISLATIV se stabilesc prin LEGE ORGANICĂ.
VOCABULAR EXPLICATIV
- PARLAMENT: Organul legislativ al României, compus din două camere – Camera Deputaților și Senatul.
- CAMERA DEPUTAȚILOR: Una dintre cele două camere ale Parlamentului, compusă din deputați aleși prin vot direct.
- SENATUL: A doua cameră a Parlamentului, compusă din senatori aleși prin vot direct.
- MANDAT IMPERATIV: Mandat care obligă reprezentantul să respecte instrucțiuni precise, lucru interzis în cazul parlamentarilor români.
- MOBILIZARE: Stare de pregătire militară a țării, în caz de război sau alte pericole.
- SESIUNE: Perioada în care Parlamentul își desfășoară activitatea legislativă.
- IMUNITATE PARLAMENTARĂ: Protecția de care beneficiază parlamentarii în exercitarea mandatului, fiind protejați de răspundere juridică pentru opiniile și voturile exprimate.
- PROMULGAREA LEGII: Actul prin care Președintele României confirmă și dispune publicarea legii în Monitorul Oficial.
- CONSILIUL LEGISLATIV: Organ consultativ al Parlamentului care avizează proiectele de legi, în vederea coordonării și unificării legislației.
CONSTITUTIEA ROMÂNIEI – TITLUL III – Autorităţile publice
CAPITOLUL I – Parlamentul
SECŢIUNEA 1 – Organizare şi funcţionare
ARTICOLUL 61
Rolul şi structura
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
ARTICOLUL 62
Alegerea Camerelor
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale.
- Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.
ARTICOLUL 63
Durata mandatului
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
ARTICOLUL 64
Organizarea internă
(1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu.
- Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent.
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.
- Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înaintede expirarea mandatului.
(3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.
- Camerele îşi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.
ARTICOLUL 65
Şedinţele Camerelor
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.
(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:
- primirea mesajului Preşedintelui României;
- aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
- declararea mobilizării totale sau parţiale;
- declararea stării de război;
- suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
- aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
- examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
- numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;
- numirea Avocatului Poporului;
- stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
- îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună.
ARTICOLUL 66
Sesiuni
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an.
- Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie.
- A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.
ARTICOLUL 67
Actele juridice şi cvorumul legal
Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.
ARTICOLUL 68
Caracterul public al şedinţelor
(1) Şedinţele celor două Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.
SECŢIUNEA a 2-a – Statutul deputaţilor şi al senatorilor
ARTICOLUL 69
Mandatul reprezentativ
(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.
ARTICOLUL 70
Mandatul deputaţilor şi al senatorilor
(1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului.
- Jurământul se stabileşte prin lege organică.
(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
ARTICOLUL 71
Incompatibilităţi
(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
ARTICOLUL 72
Imunitatea parlamentară
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei.
- În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
SECŢIUNEA a 3-a Legiferarea
ARTICOLUL 73
Categorii de legi
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
- sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
- organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
- statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
- organizarea şi desfăşurarea referendumului;
- organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
- regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
- regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
- infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
- acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
- statutul funcţionarilor publici;
- contenciosul administrativ;
- organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
- regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
- organizarea generală a învăţământului;
- organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
- regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
- statutul minorităţilor naţionale din România;
- regimul general al cultelor;
- celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
ARTICOLUL 74
Iniţiativa legislativă
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
- Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
ARTICOLUL 75
Sesizarea Camerelor
(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la
- articolul 31 alineatul (5),
- articolul 40 alineatul (3),
- articolul 55 alineatul (2),
- articolul 58 alineatul (3),
- articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o),
- articolul 79 alineatul (2),
- articolul 102 alineatul (3),
- articolul 105 alineatul (2),
- articolul 117 alineatul (3),
- articolul 118 alineatele (2) şi (3),
- articolul 120 alineatul (2),
- articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi
- articolul 142 alineatul (5).
Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.
(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile.
- Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile.
- În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord.
- În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.
ARTICOLUL 76
Adoptarea legilor şi a hotărârilor
(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.
(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi
(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
ARTICOLUL 77
Promulgarea legii
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României.
- Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
ARTICOLUL 78
Intrarea în vigoare a legii
Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
ARTICOLUL 79
Consiliul Legislativ
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României.
(2) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.
TITLUL III – Autorităţile publice
CAPITOLUL I – Parlamentul
SECŢIUNEA 1 – Organizare şi funcţionare
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi
- unica autoritate legiuitoare a ţării.
(2) Parlamentul este alcătuit din
- Camera Deputaţilor şi
- Senat.
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin
- vot universal,
- egal,
- direct,
- secret şi
- liber exprimat,
- potrivit legii electorale.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament,
- au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale.
- Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un
- mandat de 4 ani, care
- se prelungeşte de drept în stare
- de mobilizare,
- de război,
- de asediu sau
- de urgenţă,
- până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni
- de la expirarea mandatului sau
- de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte,
- la convocarea Preşedintelui României,
- în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament.
- În această perioadă
- nu poate fi revizuită Constituţia şi
- nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
(1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu.
- Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent.
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.
- Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni.
- Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(4) Fiecare Cameră îşi constituie
- comisii permanente şi
- poate institui comisii de anchetă sau
- alte comisii speciale.
- Camerele îşi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.
(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:
- primirea mesajului Preşedintelui României;
- aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
- declararea mobilizării totale sau parţiale;
- declararea stării de război;
- suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
- aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
- examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
- numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;
- numirea Avocatului Poporului;
- stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
- îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună.
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an.
- Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie.
- A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare,
- la cererea Preşedintelui României,
- a biroului permanent al fiecărei Camere ori
- a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.
Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă
- legi,
- hotărâri şi
- moţiuni,
- în prezenţa majorităţii membrilor.
(1) Şedinţele celor două Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.
SECŢIUNEA a 2-a – Statutul deputaţilor şi al senatorilor
(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.
(1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia
- validării alegerii şi
- a depunerii jurământului.
- Jurământul se stabileşte prin lege organică.
(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează
- la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau
- în caz de demisie,
- de pierdere a drepturilor electorale,
- de incompatibilitate ori
- de deces.
(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru
- voturile sau pentru
- opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului,
- dar nu pot fi
- percheziţionaţi,
- reţinuţi sau
- arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.
- Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
- Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii
- pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei.
- Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei.
- În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
SECŢIUNEA a 3-a – Legiferarea
(1) Parlamentul adoptă
- legi constituţionale,
- legi organice şi
- legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
- sistemul electoral;
- organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
- organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
- statutul deputaţilor şi al senatorilor,
- stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
- organizarea şi desfăşurarea referendumului;
- organizarea Guvernului şi
- a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
- regimul stării de mobilizare parţială sau totală
- a forţelor armate şi
- al stării de război;
- regimul stării de asediu
- şi al stării de urgenţă;
- infracţiunile,
- pedepsele şi
- regimul executării acestora;
- acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
- statutul funcţionarilor publici;
- contenciosul administrativ;
- organizarea şi funcţionarea
- Consiliului Superior al Magistraturii,
- a instanţelor judecătoreşti,
- a Ministerului Public şi a
- Curţii de Conturi;
- regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
- organizarea generală a învăţământului;
- organizarea
- administraţiei publice locale,
- a teritoriului, precum şi
- regimul general privind autonomia locală;
- regimul general privind
- raporturile de muncă,
- sindicatele,
- patronatele şi
- protecţia socială;
- statutul minorităţilor naţionale din România;
- regimul general al cultelor;
- celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz,
- Guvernului,
- deputaţilor,
- senatorilor sau
- unui număr de cel puţin100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
- Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie
- să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării,
- iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
- Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor
- problemele fiscale,
- cele cu caracter internaţional,
- amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru
- ratificarea tratatelor sau
- a altor acorduri internaţionale şi
- a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi
- proiectele legilor organice prevăzute la
- articolul 31 alineatul (5) – Organizarea acestor servicii publice de radio si televiziune şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică. ,
- articolul 40 alineatul (3) – Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.,
- articolul 55 alineatul (2) – Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.,
- articolul 58 alineatul (3) – Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică.,
- articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o)
- e- organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
- k – contenciosul administrativ;
- l – organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
- n – organizarea generală a învăţământului;
- o- organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
- articolul 79 alineatul (2) – Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.,
- articolul 102 alineatul (3) – Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.,
- articolul 105 alineatul (2) – Alte incompatibilităţi ale membrilor guvernului se stabilesc prin lege organică.,
- articolul 117 alineatul (3) – Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică.,
- articolul 118 alineatele
- (2) – Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.
- (3) – Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.
- articolul 120 alineatul (2) – În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică.,
- articolul 126 alineatele
- (4) – Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.
- (5) – Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
- articolul 142 alineatul (5) – Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
- Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.
(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile.
- Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile.
- În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională,
- prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord.
- În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.
(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.
(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi
(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României.
Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei,
- promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi
- intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau
- la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
(1) Consiliul Legislativ este
- organ consultativ de specialitate al Parlamentului,
- care avizează proiectele de acte normative în vederea
- sistematizării,
- unificării şi
- coordonării întregii legislații.
- El ține evidența oficială a legislației României.
(2) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.
Constituția României: https://www.presidency.ro/ro/presedinte/constitutia-romaniei